Efectele consumului de cafea asupra sanatatii
Originea cafelei este aproape necunoscuta. Unii pretind că Homer vorbeşte in Odiseea despre originea cafelei sub numele de nepenthes. Ceea ce se ştie sigur este faptul că un diplomat, Gemal-Eddin- Dhabhani , făcând o călătorie în Persia în anul 1420 a băut acolo o cafea şi după aceea a adus-o în ţara sa. Foarte rapid cafeaua s-a extins la Meca, Medina, în Egipt şi de acolo în 1550 la Constantinopol. Turcii au introdus-o ulterior în Occident.
Adulată de secole pentru calităţile gustative şi stimulante, cafeaua face totuşi obiectul unor mari controverse în privinţa efectului său asupra sistemului cardio-vascular. Cercetări de ultimă oră atestă faptul că un consum exagerat de cafea poate creşte riscul bolilor de inimă, însă acest lucru depinde de modul de preparare a băuturii şi de predispoziţia genetică a fiecăruia. Se pare că cea făcută la filtru nu măreşte aşa tare concentraţia de colesterol şi trigliceride în patologia vasculară.
Cafeaua se ştie poate determina sporirea presiunii arteriale, însă legătura între această creştere temporară şi instalare unui infarct la marii consumatori rămâne un subiect care nu s-a închis.
În schimb nu trebuie demonstrat pericolul real pe care îl reprezintă pentru sănătatea inimii şi a vaselor asocierea cafea –fumat –obezitate -hipertensiune-hipercolesterolemie…
Aşadar se poate spune despre cafea că are o acţiune protectoare în privinţa unora, dar se poate dovedi foarte periculoasă în privinţa altora…
Întrucât este dificil de determinat cărei categorii îi aparţineţi, este mai bine să fiţi ponderaţi vizavi de cafea.
Compoziţia cafelei este următoarea:
Cafea verde: apă 11,23, substanţe azotate4 12,7, cafeină 1,21, materii grase 12.27, zahăr 8,55, acid cafeic, 33,79, celuloză 18,17, substanţe minerale 3,92.
Cafea prăjită: apă 1,15, substanţe azotate, 13,98, cafeină 1,24, materii grase 14,48, zahăr 0,66, acid cafeic 45,09, celuloză 16,89, substanţe minerale 4,75.
Infuzia de cafea conţine aproape jumătate din cafeină şi substanţele minerale ale cafelei prăjite şi a treia parte din substanţele grase. Cafeaua conţine un principiu important, cafeina pe care prăjitul nu-l modifică aproape deloc. Cafeina este tipul alcaloizilor ce acţionează asupra sistemului nervos având acţiune stimulantă, motiv pentru care cafeaua a fost numită „băutura intelectuală”. În plus cafeaua are o acţiune excito-secretorie renală şi vasodilatatoare coronariană (creşte circulaţia în muşchiul inimii) Într-o oarecare măsură atenuează senzaţia de foame prin plenitudinea gastrică şi poate printr-un efect nervos central. Consumată caldă după masă are acţiune favorabilă asupra digestiei.
Cafeaua menţine spiritul mereu tânăr- un studiu recent desfăşurat în Olanda a ajuns la concluzia potrivit căreia un consum moderat de cafea are efect pozitiv asupra performanţelor cognitive. S-a demonstrat că declinul mintal al celor care nu beau deloc cafea era de 4 ori mai mare decât al celor care beau până la 3 ceşti pe zi. Se pare că efectul se datorează cofeinei care, ajută memoria, acţionând asupra receptorilor din creier.
Cafeaua activează spermatozoizii. Cofeina ar putea fi medicamentul viitorului, în tratarea sterilităţii la bărbaţi. Un studiu efectuat de medicii brazilieni a dovedit că consumul cafelei activează mobilitatea spermatozoizilor. O ceaşcă de Mokka înaintea actului sexual sporeşte deci şansa femeilor de a rămâne însărcinate.
Nu se va bea imediat după masă- este bine să evitaţi să beţi cafea sau ceai imediat după masă, deoarece împiedică asimilarea fierului de către organism. Este valabil pentru toate alimentele care conţin tanin. Aşadar, nici vinul imediat după friptură nu este indicat. Aşteptaţi cam o jumătate de or[ după ce aţi mâncat.
Cafeaua stimulează numai pentru moment sistemul nervos.
Efectele negative ale cafelei sunt mai importante şi constau în creşterea frecvenţei cardiace (accelerarea pulsului) şi a activităţii psihice. Adversarii cafelei pretind că asemenea alcoolului cafeaua stimulează numai pentru moment sistemul nervos, ideaţia şi efortul fizic. Acesta este numai un efect efemer şi iluzoriu asupra activităţii maşinii umane obosite. Consumată în exces, cafeaua absorbită acţionează ca un toxic accelerând ritmul cardiac, deci îngeunând munca inimii, provoacă insomnie, ameţeli, cefalee, până la un delirium tremens, asemănător celui din alcoolism. Evident că aceste efecte nocive apar în cazul consumului excesiv de cafea.
După consumul de cafea nu creşte zahărul din sânge, dar are loc o stimulare a glandelor suprarenale care duce la creşterea cortizonului şi a catecolaminelor circulante şi consecutiv a grăsimilor din sânge, inclusiv a colesterolului, fapt ce poate dăuna la alte categorii de indivizi, mai ales la vârstnici. Efectul stimulator al cafelei a fost accentuat la tineri (15-40ani) decât în grupa vârstnicilor (41-70 ani) fără diferenţe privind sexul. La nivelul tubului digestiv cafeaua consumată în exces poate provoca arsuri, jenă până la dureri şi spasme gastrointestinale.
Cafeaua este contraindicată persoanelor care suferă de inimă.
Cafeaua provoacă stimularea secreţiei de bilă şi creşte motilitatea intestinală. Aceste efecte sunt prezente şi după consumul cafelei decofeinizate. Din aceste acţiuni asupra diverselor sisteme şi organe reies indicaţiile şi contraindicaţiile consumului de cafea.
Cantităţi mici de cafea pot fi consumate după un efort fizic sau intelectual, în convalescenţa unor boli infecţioase, în unele stări migrenoase (dureri de cap), mai ales când acestea apar după masă. În nici un caz nu se va face abuz de cafea, nu se vor consuma mai mult de 1-2 ceşti mici pe zi şi niciodată seara sau pe nemâncate.
Cafeaua este contraindicată persoanelor care suferă cu inima, celor hipertensivi, la bolnavii nevropaţi, hipocondrici, la gravide sau la cei care suferă de insomnie. Este interzis cu desăvârşire consumul de cafea de către copii şi adolescenţi.
Cafeaua cu lapte este hrănitoare.
Cantităţi mici de cafea amestecate cu lapte au calitatea unui adevărat aliment. Cafeaua cu lapte este hrănitoare, gustoasă şi face ca laptele să fie mai uşor tolerat şi digerat. La rândul său laptele reduce acţiunea excitantă a cafelei, făcând-o suportată chiar de cei cărora li s-ar interzice consumarea ei simplă. Întrucât cafeaua sporeşte grăsimile din sânge nu se recomandă folosirea acesteia cu smântână sau cu frişcă. În situaţia în care dorim să atenuăm efectele excitante ale cafelei şi să menţinem numai gustul, se poate consuma cafea decofeinizată sau cantităţi mici de cafea amestecate cu surogat de năut.
Datorită efectului său excitant consumul de cafea se recomandă să nu fie cumulat cu alte excitante sau toxice aşa cum se obişnuieşte, adică alcoolul şi tutunul. Procedând astfel evităm starea de excitare excesivă a sistemului nervos şi intoxicarea organismului.
Putem folosi doze mici de cafea în timpul zilei, pe mâncate, fără a face abuz şi renunţând la aceasta când anumite afecţiuni o contraindică.
Nu uitaţi excesul de cafea este dăunător chiar la individul sănătos.
Cafeaua scade riscul de cancer hepatic.
Dacă beţi o ceaşcă de cafea dimineaţa, s-ar putea nu numai să vă treziţi, ci şi la nivelul ficatului să vă ajute. Un studiu efectuat de specialiştii japonezi a arătat că persoanele care au acest tabiet matinal zilnic sau aproape în fiecare zi au un risc de tumoare malignă cu 50% mai mic decât cei care nu beau deloc cafea.
Mai exact cercetarea desfăşurată pe o perioadă de 10 ani a indicat că dacă la cei ce nu consumă băutura revigorantă incidenţa este de 547,2 cazuri la 100.000 de indivizi, pentru cei care savurează în mod regulat, cifra se reduce la 214,6 cazuri din 100.000 de persoane.
Cancerul hepatic este favorizat de o serie de factori ca: hepatita, ciroza, consumul excesiv de alcool şi alte boli care cauzează inflamaţia cronică a ficatului.
Dacă beţi o ceaşcă de cafea dimineaţa, s-ar putea nu numai să vă treziţi, ci şi la nivelul ficatului să vă ajute. Un studiu efectuat de specialiştii japonezi a arătat că persoanele care au acest tabiet matinal zilnic sau aproape în fiecare zi au un risc de tumoare malignă cu 50% mai mic decât cei care nu beau deloc cafea.
Mai exact cercetarea desfăşurată pe o perioadă de 10 ani a indicat că dacă la cei ce nu consumă băutura revigorantă incidenţa este de 547,2 cazuri la 100.000 de indivizi, pentru cei care savurează în mod regulat, cifra se reduce la 214,6 cazuri din 100.000 de persoane.
Cancerul hepatic este favorizat de o serie de factori ca: hepatita, ciroza, consumul excesiv de alcool şi alte boli care cauzează inflamaţia cronică a ficatului.
0 comentários:
Post a Comment