Alergia alimentara si digestiva
Alergia alimentară şi digestivă.
Tratament: se poate foarte bine afirma faptul că această afecţiune poate fi prezentă încă de la naştere. În special mamele alergice la lapte sau ou ar fi foarte indicat să facă un tratament pentru a feri viitorul copil de această afecţiune.
Trebuie să excludă din alimentaţie atunci când este cazul: ouăle, peştele, nucile, alunele, etc, iar laptele să fie ingerat în cantitate mică şi bine fiert. De asemenea ciocolata, citricele şi roşiile pot fi folosite, dar în cantitate mai mică.
Un copil care face alergoze sau eczemă în primele săptămâni de viaţă va trebui ca laptele de vacă să nu fie introdus prea devreme, ci în general după 6 luni de alăptare la sân. Ouăle- gălbenuşul de ou fiert se va introduce de asemenea cu mare atenţie dar numai după luna a 9-a. Ciocolata, peştele, brânza nu se va da numai după un an. Carnea însă se poate da de la 6-9 luni.
Unele cereale (grâu, orez, orz, ovăz, secară) se pot da însă după 3 luni dar sub formă de fulgi bine fărâ-maţi făcuţi în special din seminţe germinate care conţin mai multe vitamine.
Fructele în special cele de pădure care sunt foarte utile se pot da după 2 ani şi roşiile după 1 an şi jumătate, toate acestea se vor da doar treptat în cantitate mică.
Va trebui găsit alergenul care provoacă alergia deoarece numai atunci când vor fi excluşi se va putea vindeca.
Dieta de eliminare:
Se vor putea consuma ceaiuri din următoarele plante medicinale: brustur, coada calului, coada şoricelului, măceş, năsturel, nuc, ovăz, pepene galben, ridiche neagră, trei fraţi pătaţi, turiţă mare.
Alimentul adăugat va fi ingerat fie o dată la 5 zile sau se poate în unele cazuri adăuga zilnic o cantitate mică. În general dacă în timp de 5 zile nu apare nici un fenomen alergic se va putea mări doza. Se testează deci introducând în alimentaţie pe rând doar un singur aliment suplimentar. Nu se va încerca cu 2-3 deodată.
Nu se va introduce nici un alt aliment în această perioadă. Se poate însă prelungi durata la 10 zile pentru fiecare dintre alimentele de bază care se vor testa. În cazul în care nu se prezintă fenomene de alergie se va putea considera că acel aliment nu produce alergia.
Nu se introduc decât alimente pure. Niciodată nu se va introduce în acelaşi timp 2 sau mai multe alimente. De exemplu nu se va da carne cu cartofi ci numai carne simplă. Ouăle de asemenea se poate foarte bine chiar dacă se prezintă alergie la gălbenuş să fie acceptat albuşul.
Orice aliment care a produs alergie va fi scos urgent din alimentaţie şi se va feri consumarea lui, chiar şi cu alte alimente.
Nu se vor introduce de asemenea condimente noi. Nu se va face exces însă nici de alimentele care sunt considerate ne alergice.
În cazul în care apare o alergie severă se va începe o dietă severă cu: zeamă de orez, ceai, plus glucoză, mere rase.
Trebuie să se ştie însă că alergozele din cavitatea bucală mai frecvent sunt produse de porumb.
Migrena de obicei este produsă de: nuci, lapte, ciocolată, făină de grâu, brânzeturi fermentate, bere, peşte, porumb, fructe citrice, ouă, etc.
Urticaria cel mai frecvent este produsă de ingestia de: ciocolată, ouă, lapte, raci, nuci, carne de porc, făină de grâu, peşte, roşii, vegetale crude, etc.
Sindromul tensiune- oboseală: lapte, făină de grâu, condimente, ouă, ciocolată, cola, etc.
Sunt mai alergizante următoarele alimente: ou, lapte, făină de grâu, ciocolată, nuci, peşte, fructe de pădure, căpşuni, porumb, carne de porc, fructe citrice, carne de găină, legume, brânzeturi, roşii, ma-zăre, bere, vin, cartofi.
Introducerea acestora în alimentaţie se va face ţinând seama de eventualele reacţii încrucişate între alimente: migdale- prune, roşii- cartofi albi, alune- mazăre (uneori soia), portocale- struguri, etc. de asemenea trebuie să se ia în considerare şi rolul de loc de neglijat al aditivilor alimentari care şi ei pot produce o serie de alergii. Indiferent că se folosesc pentru conservare, colorare, afânare, gust, etc, se va ţine cont de absolut toţi aditivii alimentari care se introduc în organism.
De asemenea este foarte important să se ia în considerare chiar şi substanţele chimice care se fo-losesc pentru păstrarea unor alimente şi care sunt foarte greu de depistat. Se folosesc pentru a nu putrezii sau în unele cazuri se folosesc otrăvuri pentru rozătoare sau alte animale care pot fi prezente. Chiar dacă nu se împrăştie în materia finită acestea pot fi în cantitate mai mică regăsite, la fel de periculoase sunt chiar şi îngrăşămintele chimice care se folosesc pentru dezvoltarea plantelor.
Un alt factor care s-a dovedit că produce la unii alergii este chiar apa pentru că aceasta poate conţine clor sau alte substanţe care au la unii o influenţă foarte mare.
Fungii atmosferici de pe pâine, fructe, cereale, vin şi bere, oţet, brânză, cidru sau orice băutură cu drojdie, pastramă, afumături, pot produce o sensibilitate. În cazul în care se constată sensibilitate se va reduce sau chiar elimina ceea ce produce alergia.
Mai notăm tot aici cu toate că ar trebui să fie un capitol aparte alergia la medicamente. În general aceasta poate apare după orice medicament. Singurul tratament este sistarea medicamentaţiei care a produs alergia. Adică se va determina ce medicament a produs alergia şi acesta nu se va mai administra. Nu putem să spunem care din medicamente este cel care trebuie exclus, dar se va verifica pentru fiecare caz în parte. Gravitatea acestor alergii poate fi de la cel mai banal strănut până la şocul anafilactic şi moartea. Deci se va face categoric definirea medicamentului incriminat şi excluderea lui pentru totdeauna.
Poate fi un antibiotic ca penicilina sau chiar şi aspirina sau algocalminul vinovat de alergie şi în funcţie de reacţia specifică a fiecăruia se prezenta şi gravitatea bolii.
Cărbunele de lemn.
Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administra-rea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.
În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.
Zmeura- fructele sunt un adevărat medicament natural pentru combaterea alergiilor alimentare. În acest scop se poate folosi atât zmeura proaspătă cât şi uscată. Ceaiul se obţine din 40 g fructe uscate (5 plicule-ţe) care se pun la 1 litru de apă clocotită: Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă câte 3 căni pe zi, pentru eliminarea simptomelor.
alergie la algocalmin cu laptele
ReplyDelete