Aciditatea gastrica

Aciditatea gastrică.

În mod normal, aciditatea este de 1,5 până la 1,8 g la litru, aceasta fiind dată de prezenţa acidului clorhidric. Acidul clorhidric este necesar pentru activitatea normală a pepsinei şi joacă un rol de steriliza-re a alimentelor ingerate, omorând o serie de bacterii. Modificări apar în diferite afecţiuni ca: nevroza gastrică, ulcer, cancer stomacal, etc.

Hiperaciditatea apare de obicei în ulcerul stomacal. Hipo şi aclorhidria sunt suspecte de cancer.
Interpretarea acestor rezultate în urma analizelor va fi făcută doar de către medic.
Se pot folosi următoarele plante medicinale:
Aloe vera, angelică, anasonul, banane, busuiocul, cartofi, castraveţi, ceai negru, chimen, cimbru, coada calului, conopidă, dovlecei, dud, fasole verde, fenicul, lămâie, mărar, mătăciune, măselariţă, morcovi, năsturel, osul iepurelui, păpădie, păstârnac, pătrunjel, pedicuţă, pir, praz, prun, ridichi, roşii, rozmarin, salată verde, scorţişoară, sfeclă roşie, soc, soia, spanac, sunătoare, şopârlaiţă, tarhon, tătăneasă, turiţă mare, ţelină, urzică, usturoi, varză, vâsc.
Modul de folosire al plantelor:
Aloe (Aloe vera) sucul din aceste plante proaspăt obţinut sau uscat luat praf ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal.
Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate folosi şi rădăcina la fel.
Ananas- se consumă fructele fiind alcaline şi combătând aciditatea gastrică.
Anason (Pimpinella anisum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă.


Banane- Cură de banane: se vor consuma 1-2 banane pe zi care vor reduce aciditatea şi au o acţiune calmantă asupra mucoasei stomacului. Este unul dintre puţinele fructe neutre.
Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Piure de cartofi: este cel mai util remediu în vindecarea deranjului stomacal. Se poate consuma în orice cantitate. La fel se poate consuma şi supa de cartofi ca şi cartofii cruzi. Acestea ajută la calmarea crampelor şi arsurilor stomacale.
Castraveţi (Cucumis sativus) se consumă cruzi sau sub formă de suc în cazul acidităţii mari.
Ceai negru- 1 plic se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă pentru 15 minute apoi se scoate afară plicul şi se consumă ceaiul pentru efectul alcalinizant.
Chimen (Carum carvi) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Cimbru (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Coada calului (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se va lua planta uscată şi se macină cu râşniţa de cafea. Se cerne apoi şi se ia un vârf de cuţit de 3 ori pe zi cu 15 minute înaintea meselor. Se ţine puţin în gură, după care se va înghiţi cu apă. Ajută în toate cazurile în care există o hiperaciditate stomacală.
Conopidă preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.
Curmale se consumă fructele ajutând la dispariţia acidităţii stomacale.
Dovlecei- preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.
Dud- ceaiul din frunze este foarte util diabeticilor şi cardiacilor, acţionând prompt în răceli, fiind sudorific şi în diaree datorită caracterului lor astringent. Sunt foarte utile pentru alcalinizarea stomacului fiind deci utile în gastritele hiperacide. Se consumă 1 cană zilnic dintr-o lingură de frunze puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Se foloseşte în crizele de ulcer. Neutralizează acidul gastric şi protejează mucoasa stomacală de substanţele nocive.
Fasole verde (Phaseolus vulgaris) se consumă fasolea verde suc sau crudă în salate sau chiar gătită ajutând la dispariţia acidităţii gastrice.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Grepfruit (Citrus decumana) cu toate că este un fruct care are mult acid citric în stomac are reacţie alcalină, combinându-se cu mineralele conţinute. Se poate consuma crud.
Lămâie (Citrus lemon) O felie de lămâie crudă mâncată fără zahăr calmează rapid durerea. Sucul de lămâie (acidul citric) are reacţie cu mineralele (Metalele ) din stomac rezultând neutralizarea sucului.


Mango se consumă fructul care ajută la neutralizarea sucului gastric.
Mărar (Anthum gruveoles) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor.
Măselariţă (Hiosciamus niger) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor.
Mere (Mallus pumilla) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.
Morcovi (Daucus carota) sucul de morcovi este unul dintre cele mai bune alcalinizante. Se poate con-suma de 3 ori pe zi, câte 200 ml . De asemenea se poate amesteca cu orice alt suc de legume. Se pot de asemenea consuma şi morcovi fierţi sau se fierb chiar şi frunzele cu acelaşi rezultat.
Năsturel (Nasturtium officinale) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Păpădie (Taraxacum officinale) frunzele proaspete se pun după spălare cu puţin ulei şi suc de lămâie şi se consumă ca orice salată de mai multe ori pe zi. Suplimentar are şi rolul de a fortifica ficatul. Ajută la alcalinizarea acidităţii stomacului.
Păstârnac (Pastinaca sativa) se poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) e poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert. Este unul dintre sucurile foarte tari şi nu se consumă singur.
Pedicuţă (Lycopodium clavatum) frunze verzi cu ulei şi puţin suc de lămâie ajută la neutralizarea conţinutului stomacal şi în plus contribuie la curăţirea ficatului şi chiar refacerea celulei hepatice.
Pere (Pirus communis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.
Pepeni (Cucumis melo) se consumă pepenii ajutând la neutralizarea sucului.
Portocale (Citrus auratium dulcis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.
Pir (Cynodon dactylon) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se pune puţin bicarbonat. Se poate şi arunca prima apă şi să se pună alta. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stoma-cal.
Praz (Allium porrum) se consumă crud cu diferite preparate culinare sau chiar se pune în diferite mân-căruri în special cu legume pentru a obţine alcalinizarea conţinutului stomacal.
Prun (Prunus domestica) se consumă fructele crude pentru efectul alcalinizant. Fructele trebuie să fie cât mai coapte.
Ridiche (Raphanus sativus) se dă pe răzătoare se pune ulei şi puţin oţet sau suc de lămâie şi se consumă.
Roşii (Lycopersicum esculentus) se consumă roşiile pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc împreună cu alte legume, pentru acelaşi efect.
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Salată verde (Lactuca sativa) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor.
Scorţişoară (Cinammomum ceylonicum) 1 linguriţă de praf de coajă obţinut cu râşniţa de cafea se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Sfeclă roşie (Beta vulgaris) se consumă sub formă de suc simplu sau în amestec cu alte sucuri din legume. Se poate folosi şi în diferite preparate culinare.
Smochine (Ficus carica) se consumă pentru neutralizarea sucului.
Soc (Sambucus nigra) Tinctura de fructe de soc- ajută şi la revenirea la greutatea normală şi modifică rapid PH-ul Înlătură constipaţia, ajută la funcţionarea mai bună a rinichilor, deblochează tranzitul intestinal, ducând la o reechilibrare a acidului stomacal, normalizează apetitul, dispar anumite mirosuri neplăcute din organism şi multe altele. Se poate lua câte 1 linguriţă de 1-3 ori pe zi diluate în apă sau ceai.
Soia (Soja hipoida) se consumă boabele în orice mod preparate, inclusiv lapte de soia care ajută la neutralizarea sucului stomacal.
Spanac (Spinaceae oleraceae) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor. De asemenea se poate folosi în diferite preparate culinare.
Struguri (Vitis vinifera) se consumă strugurii pentru efectul de neutralizare al sângelui.
Sunătoare (Hipericum perforatum) se consumă în fiecare dimineaţă pe ne mâncate (la trezire) 1 linguriţă de ulei de sunătoare care neutralizează aciditatea şi protejează stomacul.
Şopârlaiţă (Succisa pratensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Tarhon (Artemisia dracunulus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate folosi şi la diferite preparate culinare.
Tătăneasă (Symphytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi, pentru efectul alcalinizant.


Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.
Ţelină (Apium graveolens) se consumă sucul obţinut din rădăcină sau frunze fiind un puternic alcalinizant. Se indică folosirea cu suc de morcov.
Urzică (urtica dioica) se consumă frunze de urzică în diferite salate crude (cu ulei şi puţin suc de lămâie) sau chiar puse în diferite mâncăruri. Se poate face de asemenea şi un ceai din 2 linguriţe de frunze mărunţite puse la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni cu 30 minute înainte de mese. Acestea ajută la drenarea şi fortificarea ficatului şi stomacului, neutralizea-ză acidul gastric şi protejează mucoasa stomacală de substanţele nocive.
Usturoi: acesta linişteşte durerile de stomac, în special cele provocate de surplusul de suc gastric. Studiile efectuate arată că usturoiul reduce în mod evident producerea de suc gastric, întărind totodată şi mucoasa stomacală şi de asemenea ajută la distrugerea multor microbi din stomac.
Varză (Brasica oleracea) Se poate face o cură de suc de varză timp de 2-3 săptămâni, zilnic câte 2-3 pahare, ajută la reglarea activităţii stomacului şi la vindecare. Suc de varză: cercetările ştiinţifice confirmă efectul curativ al sucului de varză în combaterea inflamaţiei mucoasei stomacale. Durata consumului este de minimum 2 săptămâni câte 2-3 pahare pe zi, băută puţin câte puţin, înainte şi între mese.
Vâsc (Vâscum album) 1 linguriţă de praf de plantă se pune la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la temperatura camerei. Se strecoară şi se consumă pentru efectul care-l are în neutralizarea acidităţii.
Mierea, iaurtul şi usturoiul au efect antibacterian.
Se vor evita prăjelile, zahărul, dulciurile, alcoolul de orice fel, alimentele conservate, mai ales cele conservate cu aditivi alimentari sintetici, prăjiturile, sucurile din comerţ, etc.
Alte alimente hipoacidifiante: ciupercile proaspete de orice fel, pâinea graham şi cea neagră.
Sucul de morcovi cu sfeclă roşie în părţi egale la care se adaugă şi suc de castravete este de asemenea util, pentru calmarea durerilor.
Suc de morcovi 2 părţi şi o parte suc de spanac. Se poate în acest fel consuma 200 ml de 3 ori pe zi, preferabil înainte de mese.
În general se poate afirma că toate sucurile de legume sunt alcalinizanţi pentru sucul gastric.
În hipoaciditate: cătină, roiniţă, schinel.
Pentru calmarea durerilor provocate de aciditatea gastrică, cel mai eficient tratament, care vindecă şi ulcerul gastric, este 1 linguriţă de cartof ras, mâncat cu 30 minute înainte de fiecare masă.
De asemenea se poate lua argilă câte 1 linguriţă zilnic în cure de lungă durată pentru că acesta face un pansament gastric şi anulează aciditatea dacă există.

Share on Google Plus

About Admin

Sa ne indreptam atentia mai mult la sanatatea noastra, folosind arta traiului sanatos, care presupune disciplinarea mintii si a corpului nostru, neuitand ca de hrana si de bautura ce o inghitim, ca si de aerul pe care il respiram depinde sanatatea noastra.

Aciditatea gastrica naturiste plante