Importanta Vitaminelor si Mineralelor - 6
Vitamina C
Vitamina C, sau
vitamina antiscorbutică, face parte dintre substanţele pe care organismul
nostru nu şi le poate sintetiza singur, dar de care are o absolută nevoie
pentru o funcţionare corespunzătoare. Carenţa acestei vitamine dă scorbutul,
boală de care sufereau odinioară persoanele care se hrăneau perioade lungi
aproape exclusiv cu conserve : soldaţi, marinari, exploratori.
Manifestările
carenţiale îmbracă o varietate de forme şi simptome : căderea părului,
ulceraţii gingivale, hemoragii subcutanate, rarefiere osoasă (ce ajunge uneori
până la tasări vertebrale sau fracturi), respiraţie fetidă, infecţii dintre
cele mai diverse care cedează foarte greu sau deloc, scăderea performanţelor
intelectuale şi a capacităţii de efort.
După cum se
observă, vitamina C are funcţii deosebite în economia organismului, la un
necesar zilnic de abia 60 mg pentru adulţi, 75 mg pentru copii şi spre 100-200
mg în cazul unui individ care prestează un efort fizic sau / şi intelectual
intens, cât şi-n stările febrile. Totuşi există multe voci avizate şi
documentate care recomandă pe bună dreptate cantităţi de vitamina C superioare
valorii de 200 şi chiar 500 mg/zi (unii indică doze ce merg până la 1 gram !).
Funcţiile
vitaminei C în organism :
1) întăreşte
peretele vascular, ceea ce determină prevenirea sau / şi stoparea hemoragiilor
care au drept cauză de apariţie fragilitatea capilară ;
2) la valori de
5-10 ori necesarul zilnic (adică la un aport de peste 300 mg/zi), în prezenţa
unui colesterol total sangvin sub 160 mg% (iar după opinia unor cercetători
şi-n prezenţa niacinei), este capabilă să distrugă placa de aterom, curăţând
vasele de sânge ;
3) în peste 95%
din cazurile în care nivelurile colesterolului sangvin sunt crescute, un aport
suficient de vitamină C, reduce sau chiar normalizează valorile
colesterolemiei. Un deficit al vitaminei C determină ca ficatul să nu mai
“verse” colesterolul prin lichidul biliar, ci să-l depună pe peretele intern al
arterelor. La doze de peste 600 mg/zi reduce nivelul seric al LDL-C şi creşte
concentraţia HDL-C. Sunt voci autorizate în domeniul medical, care susţin chiar
că apariţia bolilor cardio-vasculare nu s-ar datora unui exces de colesterol
sau a unui consum exagerat de grăsimi, ci în primul rând unui deficit cronic de
vitamină C ;
4) măreşte
potenţa, iar administrarea unor doze mari de vitamină la subiecţi care
prezentau sterilitate, a dus la concluzia că poate fi folosită cu succes în
combaterea acesteia. Protejează împotriva deteriorării ADN-ul spermatic ;
5) previne
formarea plăcii de aterom pe vasele de sânge, prin menţinerea integrităţii
peretelui vascular şi “vindecarea” leziunilor” acestuia care predispun la
ateroscleroză. Factori lezionali puternici : fumatul (pro-oxidant),
hipertensiunea arterială, alcoolul etilic (prin efectul său de solvent),
cafeaua (prin creşterea vitezei de circulaţie a sângelui în artere) etc.
6) substanţă
anti-oxidantă puternică, ce determină scăderea cantităţii şi a agresivităţii
radicalilor liberi în special al celor de oxigen; cel mai sensibil organ din
corp la acţiunea radicalilor liberi este cristalinul, de-aceea incidenţa
cataractei este sensibil crescută la cei ce folosesc cantităţi mari de
pro-oxidante : fumat, alcool, prăjeli, afumături etc. Previne cataracta sau /
şi o stopează. Unele studii arată că în timp această boală regresează în
prezenţa vitaminei C. Va fi adusă prin aport alimentar doar alături de
bioflavonoide, pentru a ne asigura că va avea un efect maxim ;
7) este a II-a
vitamină ca importanţă pe care corpul o foloseşte în lupta anti-cancer ;
8) creşte
longevitatea şi scade numărul deceselor de orice cauză ;
9) s-a constatat
că folosirea unor doze mari (600-800 mg / zi) de vitamină C, grăbesc vindecarea
în cazul hepatitelor acute, de orice fel şi a celor cronice, blocând drumul
spre ciroză sau cancer hepatic ;
10) unele studii
sugerează şi faptul că vitamina C este o substanţă cu un oarecare caracter
psiho-excitant, motiv pentru care se indică evitarea alimentelor bogate în acid
ascorbic la masa de seară ;
11) este un
trofic al endoteliilor capilare (componenta C2) ;
12) ajută la
absorbţia fierului (Fe2+) şi la transformarea Fe3+ neabsorbabil în Fe2+
absorbabil. Este considerată de-altfel drept o vitamină anti-anemică ;
13) ridică
nivelul performanţelor intelectuale şi indicele IQ ;
14) se opune
transformării pigmentului roşu din sânge (hemoglobina) prin oxidare în
methemoglobină (care este hemoglobina oxidată , ineficientă pentru transportul
sângelui de la plămâni la celule) ;
15) PMN-urile (un
anumit tip de globule albe, “soldaţi” ai organismului) conţin de 60 de ori mai
multă vitamina C decât plasma sangvină şi în baza acestui fapt ele luptă
eficient împotriva microbilor şi viruşilor, contribuind astfel eficient la
apărarea corpului. Împiedică trecerea viruşilor prin membrana celulară
(potenţial rol anti-SIDA ?). Participă şi la sinteza anticorpilor şi a
interferonului, de-asemenea factori esenţiali în apărarea imună ;
16) participă la
distrugerea toxinelor, având o funcţie epurativ-detoxifiantă ; blochează
formarea nitrozaminelor, compuşi potenţial cancerigeni ;
17) asigură
integritatea mucoaselor, pielii, părului, unghiilor, cât şi la vindecarea
rănilor, prin funcţia de apărare, constituind cel mai puternic stimulator al
sintezei colagenului. Odată sintetizat colagenul asigură elasticitatea
pereţilor arteriali şi a pielii, opunându-se procesului de ridare şi de
îmbătrânire a acesteia ;
18) favorizează
depunerea Calciului în oase, având se pare un rol superior faţă de vitamina D,
a cărei pondere se remarcă preponderent în ceea ce priveşte absorbţia Calciului
din intestin în sânge şi reabsorbţia Calciului din urina primară înapoi în
sânge ; dă şi o protecţie dentară anti-carie ; contribuie la creşterea osoasă
şi a cartilajelor ;
19) contribuie la
funcţionarea normală a glandelor suprarenale, a tiroidei şi a corpului galben
ovarian. Stimulează activitatea hipofizei ;
20) alături de
vitamina B1 (vitamina performanţei intelectuale) asigură buna funcţionare a
procesului de memorizare, prin stimularea sintezei proteice neuronale ;
21) rol
desensibilizant (anti-alergic). Studii efectuate pe persoane astmatice sau pe
atopici, au demonstrat că frecvenţa şi gravitatea crizelor acestora este invers
proporţională cu cantitatea de vitamină C ingerată ;
22) activează
acidul folic şi conversia acestuia în acid folinic, important în formarea
substanţei intercelulare ;
23) fortifică
musculatura şi ţesutul conjunctiv ;
24) în boala
Wilson scade absorbţia şi creşte eliminarea Cuprului, aspect deosebit de
benefic ;
25) stimulează
eliminarea Plumbului din sânge şi oase ;
26) participă la
hidroxilarea a numeroşi compuşi : triptofan, unii steroizi, a noradrenalinei
etc. ;
… şi lista se
menţine deschisă.
Este absolut
necesar să cunoaştem şi faptul că vitamina C, generic denumită aşa, este de
fapt un complex C1-C2, şi doar sub această formă are eficienţa maximă. Sub
forma acestui complex ea se întâlneşte numai în vegetale (cu excepţia
leguminoaselor uscate şi neîncolţite şi a laptelui de iapă), în timp ce fiolele
sau comprimatele de vitamina C conţin numai forma C1, care nu prezintă şi
rolurile 1,2 şi 4 enumerate. Doar preparatul Tarosin conţine şi vitamina C2
(sau “P”), la un nivel de 20 mg per un comprimat, alături de vitamina C1 într-o
cantitate de 50 mg per 1 comprimat). Acest medicament este indicat în
prevenirea sau / şi tratarea fragilităţii capilare.
Sursele naturale
de vitamină C sunt sub formă de poliascorbat, un “polimer” , care asigură o
eliberare lentă şi persistentă a vitaminei, pe măsură ce necesităţile
organismului o impun. Comprimatele tipizate din farmacii conţin (cu rare
excepţii) acid ascorbic simplu, cu o eficienţă inferioară şi ca potenţă şi ca
durată a acţiunii, faţă de forma naturală a acestei vitamine.
Vitamina C (deci
complexul C1-C2) este o vitamină hidrosolubilă şi din nefericire este cea mai
termolabilă dintre toate vitaminele, distrugându-se în proporţie de 50-90% la
fierbere. Este sensibilă la lumină, în prezenţa apei (lichide, dar şi sub formă
de vapori) şi a căldurii. De-asemenea, sucurile de fructe dacă nu sunt consumate
imediat şi sunt păstrate la frigider până a II-a zi, îşi pierd o bună parte din
cantitatea iniţială de vitamina C.
Coaja unor fructe
sau legume, pe care mulţi dintre noi o îndepărtăm înaintea consumului din
diverse motive (“nu-mi place”, “n-am dinţi” etc.), conţine uneori de 2-3 ori
mai multă vitamina C decât tot restul fructului ; aş aminti aici doar merele,
perele, lămâile, roşiile.
Alcoolul în orice
cantitate blochează absorbţia vitaminei C (dar şi a complexului vitaminic B), a
unor metale (fier, calciu, zinc, magneziu, mangan), iar fumatul o distruge
rapid prin oxidare.
Stresul fizic şi
psihic, diabetul şi unele boli cronice, tratamentul cu AINS şi tetracicline,
sarcina şi alăptarea necesită doze mai mari de vitamină C.
Praful de copt
este în stare să distrugă vitamina C.
Anticoncepţionalele
orale spoliază organismul de vitamina C.
Persoanelor care
prestează activităţi fizice grele, sau intelectuale intense, li se recomandă un
aport de 100-200 mg / zi de vitamina C. Doze mari de vitamină C sunt necesare
şi pentru metabolizarea alimentelor prăjite, afumate, a cafelei, sau în unele
stări fiziologice sau patologice cum sunt de pildă sarcina, alăptarea, stările
febrile şi cancerul. Stresul este un acerb consumator şi eliminator de vitamină
C ! Excesul acestei vitamine ( zi de zi de peste 600-1000 mg un timp de peste 2
săptămâni), asociat unui aport lichidian insuficient (2-2,5 l/zi), poate fi
cauză de calculoză renală (piatră la rinichi) uratică, oxalică sau cistinică.
Tot hipervitaminoza C reprezintă un factor de sterilitate, iar în sarcină
creşte riscul de avort.
Reţineţi :
vitamina C nu face parte din categoria vitaminelor stoc, adică nu se va acumula
în corpul unei persoane care consumă saltator cantităţi mari din această
vitamină. Corpul îşi va reţine un maxim de 10 ori necesarul (600 mg), restul
eliminându-se. Deci este recomandabil s-o aducem printr-un aport zilnic şi
echilibrat şi nu printr-o cantitate mare care să ne ajungă mai multe zile.
Surse de vitamina
C, în mg / 100 g produs
400-1500 măceşele
400 coacăze negre
60-75 portocalele
300 kiwi 60
conopida
240 pătrunjel
frunze 58 căpşunile 195 frunze de hrean
50 lămâi, castane
150 guava 40-80
spanac
129 nap 30
mandarine, agrişe
124 măcriş 25
pepene, dude
120 tarhon 20
roşii, ananas, zmeură, salata, ciuperci, avocado, usturoi
100 ardei, mărar
10 cireşe, caise, cartofi, corcoduşe, afine
80-120 varza 6
piersici, prune
60-80 fragi 4
măr, pară, strugure
Deci 1 kiwi (are
circa 100 g) poate asigura necesarul de vitamina C pentru 5 zile. Necesarul
zilnic al acestei vitamine poate fi asigurat şi din 600 g de cireşe, 1,5 kg de
struguri (mere sau pere), 200 g de mandarine etc. Totuşi se recomandă să nu se
folosească surse unilaterale de vitamina C, folosind un meniu cât mai variat.
În acest fel nu va exista nici o urmă de “plictiseală” referitoare la anumite
alimente, fie ele şi fructe, iar sănătatea dvs. va fi foarte bună.
Cercetări recente
plasează fructele de cătină albă şi respectiv, uleiul de cătină aproape, sau
chiar în vârful piramidei celor mai bogate alimente în vitamina C.
0 comentários:
Post a Comment