Bronsita acuta, tratamente naturiste si remedii naturale.
Bronşita acută este un proces inflamator care irită traheea, bronhiilor mijlocii şi uneori ale bronhiilor mici (independent sau de însoţire) având ca substrat modificări ale secreţiei, sensibilităţii şi eventual al permeabilităţii acestora şi manifestat prin tuse, expectoraţie, dureri retrosternale, uneori febră şi dispnee (bronşita capilară).
Factorii etiologici care pot genera bronşita acută sunt:
-infecţioşi,
-fizico-chimici
-alergici.
Factorii infecţioşi sunt: viruşi, bacterii, fungi şi spirochete.
Factorii fizico-chimici: toxine endogene (uree, cloruri, toxine, ş.a.) şi exogene (pulberi, gaze toxice, gaze industriale, vapori, etc), aici intră şi fumul de ţigară.
Factori alergici: polenuri, medicamente, corpi bacterieni, etc.
Rar se întâmplă ca bronşita acută să fie consecinţa unor boli infecţioase virale sau bacteriene (rujeola, tusa convulsivă, difteria, etc).
Producerea bronşitei acute este dominat de infecţie, dar este posibil ca uneori aceasta să urmeze inflamaţiei şi vasodilataţiei ne specifice prin intervenţia unor modificări determinate de iritaţie sau alergie. În afara acestor factori etiologici (determinaţi) mai participă cu condiţii favorizante clima şi sezonul (umiditate, frig), ventilaţia deficitară, condiţii neigienice de locuit sau de la locul de muncă, activitatea în condiţii alergizante, oboseala, alcoolismul, fumatul, etc. În plus mai pot interveni: muco-vâscozitatea, hipo-gamaglobulemia, deficitul de IgA secretor, focare de infecţie rino- sino-amigdaliene, etc.
La început se acuză doar congestia nazală, traheală sau bronhică (coriză, dureri faringiene, senzaţie de uscăciune şi arsură a gâtului şi a regiunii retrosternale, răguşeală, ş.a. urmate de tuse fără expectoraţie chintoasă, spasmodică însoţită de disfonie (faza de cruditate). La mai mult de jumătate este prezentă febra, frisoanele, etc.
După 2-3 zile boala intră în faza de cocţiune: tuse din iritativă se transformă în tuse productivă (expectoraţie sero-mucoasă sau sero-mucopurulentă). Dispneea este absentă în formele simple dar se manifestă în formele bronho-spastice sau este dominantă şi foarte intensă în formele grave ale bronşitei acute la copilul mic (laringo-traheită obstructivă) sau bronşita capilară la vârstnic şi copilul mic (interesează bronhiolele şi parenchimul pulmonar.
Boala se poate vindeca spontan în 1-2 săptămâni în afară de formele grave (bronşita capilară şi laringo- traheita obstructivă în care mortalitatea depăşeşte 60%. Poate avea o evoluţie gravă cu complicaţii la : debilitaţi, vârstnici, diabetici, ş.a.
Tratamentul preventiv: este foarte bine să se facă la toţi cei care fac frecvent asemenea afecţiuni. - Se pune conţinutul unei sticluţe de Echinaceea într-un borcan de 800 ml. Peste aceasta se va pune 200 g de polen de albine de bună calitate. Se astupă borcanul cu capacul pentru 3 ore. Se ia apoi o lingură şi se va căuta să se zdrobească fiecare grăuncior de polen. O dată cu tinctura se va putea pune şi sucul de la 2 lămâi bine filtrate (altfel este foarte amar). Se sfarmă deci bine grăuncioarele de polen, pentru că organismul altfel nu le poate asimila. Se pune apoi până la umplerea borcanului miere polifloră. Se va mesteca foarte bine cu o lingură de fiecare dată înainte de a se consuma.
Administrare : copiii mici (sugari ) li se va dizolva o linguriţă de produs în lapte. Se ia doar o linguriţă în cursul întregii zile. Copiii până la 5 ani pot lua 2 linguriţe, cei peste 5 ani 3 linguriţe şi adulţi 3 linguri. Este bine ca acesta să se ia înainte de masă pentru cei care au greutatea mai mare sau după mese cu 30 minute de către cei care au greutatea normală sau chiar sub greutate. Se va lua între 20-30 zile zilnic de 2 ori pe an.
De asemenea consumul sucurilor de legume şi fructe este foarte indicat pentru că întăreşte imunitatea organismului.
Tot profilactic se va evita aglomeraţia în perioadele de viroze sau alte afecţiuni respiratorii.
Se pot face de asemenea spălări cu apă rece în fiecare dimineaţă. Se poate începe de vara şi se face zilnic, chiar şi la copiii mici. La aceştia se va face prin înmuierea unui prosop în apă rece apoi se stoarce şi se şterge corpul copilului cu acesta. După câteva zile se pot face după fiecare baie clătiri cu apă rece care vor înviora organismul şi îl vor căli. Se fac de asemenea şi fricţionări cu un burete umed sau un prosop.
Tot preventiv se vor asana toate focarele de infecţie care există : dentare, amigdaliene, etc. se va face igiena bucală zilnic foarte minuţios.
Copii vor fi învăţaţi să-şi spele nasul cu apă cu sare zilnic. Se pune o linguriţă de sare la 1 litru de apă la temperatura corpului. Se trage alternativ pe câte o nară apa aceasta din căuşul palmei.
Tot profilactic cel puţin 1 dată pe săptămână se poate introduce în fiecare nară câteva picături de suc de lămâie care de asemenea vor feri organismul de infecţii şi de obstucţii nazale care sunt generatoare de boală.
Tratament igienico-dietetic: în timpul febrei, repaus la pat, prişniţe calde, revulsive cu muştar sau hrean, ventuze, etc.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: amăreală, busuioc, ceapă, cimbrişor, cimbru, ciuboţica cucului, cârcel, coada şoricelului, fenicul, hrean, isop, lichen de piatră, lumânărică, muştar, negrilică, pătlagină, pin, plop negru, ridichi, sulfină, tătăneasă, trei fraţi pătaţi, unguraş, urzică.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Amăreală (Polygala vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Are un efect antibiotic.
Ceapă (Allium cepa) se indică folosirea în alimentaţie în toate afecţiunile respiratorii ajutând ca expectorant. De asemenea se poate să se amestece cu miere sucul de ceapă (în special roşie) în părţi egale şi să se ia câte 1 linguriţă la nevoie pentru oprirea tusei. În gripe este unul dintre cele mai eficiente tratamente după usturoi.
Cimbrişor ( Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este indicat şi contra tusei.
Cimbru (Satureja hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Are şi efect antibiotic.
Ciuboţica cucului (Primula officinalis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se poate folosi atât rădăcina cât şi planta sau florile. Există la magazinele de specialitate multe produse din această plantă. Au acţiune de calmare asupra tusei, au acţiune antibiotică şi de aceia se indică în toate afecţiunile respiratorii, în unele producând calmarea tusei sau chiar o calmare nervoasă.
Cârcelul (Ephedra dystachya)- este o plantă care dilată bronhiile şi uşurează respiraţia- 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. În plus ajută şi la pierderea în greutate. Se poate folosi pentru calmarea tusei şi în foarte multe alte afecţiuni.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită (seminţe măcinate) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
Hrean (Armoracvia rusticona) se va rade rădăcină de hrean care se amestecă cu miere şi se ia câte 1 linguriţă de mai multe ori pe zi, în cazul gripelor, răcelilor sau diferitelor afecţiuni ale aparatului respirator, fiind un bun antibiotic şi totodată ajută la stimularea secreţiilor. Desfundă foarte rapid nasul, etc. Se poate face şi un ceai din 1 linguriţă de rădăcină rasă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma 3 căni pe zi, pentru efectul expectorant şi antibiotic.
Isop (Hissopus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Este foarte indicată deoarece conţine diosmină şi hiosopină care au acţiune expectorantă şi totodată antiseptică. Se indică în toate formele de astmă în care se elimină cu greutate sputa şi există fenomene de sufocare. Nu se va da bolnavilor cu epilepsie şi la copiii cu convulsii
Lichen (Cetraria islandica) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se pot strecura. Se pot consuma tot 3 căni pe zi. Este un bun antibiotic.
Lumânărică (Verbascum phlomoides) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este un bun antibiotic pulmonar şi se poate lua în toate afecţiunile pulmonare sau respiratorii.
Muştar (Sinapis nigra) se amestecă făină cu apă caldă şi se pune pe o bucată de pânză care se poate aplica pe piept pentru câteva minute în funcţie de toleranţa individuală. Se poate face şi în amestec cu făină de in ca să fie mai uşor suportabilă. Nu se aplică la copii. Ajută la intensificarea circulaţiei sângelui.
nufăr alb (decoct din rădăcină), 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
Negrilică (Nigela sativa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se pot pune 20 g de seminţe măcinate la 1 litru de vin şi se ţin apoi timp de 8 zile, după care se strecoară. Se ia câte 1 lingură de 3 ori pe zi.
Pătlagină (Plantago lanceolata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Are o puternică acţiune de regenerare şi cicatrizare şi este indicată mai ales atunci când sunt leziuni interne
Pin (Pinus silvestris)- ramuri cu muguri. Se vor pune cu apă (de 3 ori cantitatea de apă măsurată ca înălţime în vas). Se pune la fiert la foc foarte mic să fiarbă mai multe zile la rând până va rămâne doar puţină apă cât să acopere aceste crenguţe tăiate în prealabil mărunt. Se strecoară apoi se pune miere după gust. Se va lua câte 1 linguriţă de 3-5 ori pe zi. Este foarte utilă în toate afecţiunile respiratorii ajutând la curăţirea bronhiilor şi la vindecarea multor afecţiuni respiratorii fiind şi un bun dezinfectant şi chiar antibiotic pentru mulţi germeni patogeni.
Plop negru (Populus nigra) se pun 1-2 linguriţe de muguri zdrobiţi la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este un foarte bun antibiotic.
Ridiche neagră (Raphanus sativus niger) Sirop: se vor lua 3-4 ridichi negre de mărime mijlocie. Se spală bine, apoi se rad şi se pun într-un borcan cu 500 ml de miere polifloră. Se lasă de seara până dimineaţa când se va strecura sucul care se formează. Se va pune în sticle preferabil de culoare închisă şi sticle care se închid ermetic. Se poate lua câte 1-2 linguriţe după fiecare masă. Este util şi pentru tuse, pentru afecţiunile pulmonare sau respiratorii în general sau chiar pentru calculoza biliară. Ridiche neagră- tinctură-se găseşte la magazinele naturiste. Este utilă în obstrucţia căilor respiratorii superioare, stări inflamatorii şi tonic respirator. Se foloseşte conform indicaţiilor producătorului.
Sulfină (Mellilotus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Ajută la curăţirea arterelor şi vaselor de sânge din organism.
Tătăneasă (Sympytum officinalis) se pune 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este foarte indicat celor cu fenomene alergice sau urticarii. Efectul favorabil este dat de saponozidele conţinute de această plantă. Ajută şi la mărirea transpiraţiei corporale.
Unguraş (Marrubium vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este o plantă ajută la restabilirea ritmului cardiac şi care se poate folosi chiar şi la tahicardii.
Urzică (Urtica dioica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se mai poate folosi şi sucul proaspăt obţinut din plante proaspete cu ajutorul storcătorului de fructe.
În caz de înecăciune inhalaţii cu muşeţel sau isop, ienupăr, măghiran, mentă. Se va pune o mână de plantă să fiarbă şi atunci când sunt aburi se aşează omul cu un prosop pe cap la 40 cm de oală şi caută să inhaleze aburii care îi degajă plantele. Se face timp de 15-20 minute.
Împotriva infecţiilor bronhice; proposept, răşină, ceaiuri sau miere cu propolis.
La cardiaci se asociază şi tratamentul acestei afecţiuni; păducel, traista ciobanului, sau alte preparate.
Tratament preventiv: Înlăturarea cauzelor laringitelor, traheitelor; o dată apărute tratarea lor corectă. În timpul verii, duşuri reci, sport. În caz de bronşite repetate controlul căilor aeriene superioare şi tratarea anomaliilor oto- rino- laringologice.
Reţeta 1: Vin de hrean: se rade 2 rădăcini de hrean (20 g) şi se pune într-un litru de vin de struguri de bună calitate. Se ţine timp de 15 zile agitând sticla des. Se va strecura apoi şi se poate pune miere dacă nu există contra indicaţii. Se va lua câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi înainte de mesele principale.
Reţeta 2: se pun 2 linguriţe de seminţe de negrilică la 1 litru de vin. Se fierb timp de 10-15 minute. Se strecoară. Se ia câte 50 ml de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale sau doar câte 1 lingură pentru calmat tusa.
Reţeta 3: se ia suc proaspăt de călţunaşi câte 1-2 linguri o dată. Sau se ia tinctură câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se pune la macerat planta 50 g în 150 ml alcool alimentar de 70 grade, pentru 15 zile. Se strecoară şi apoi se poate folosi. Se păstrează în sticle de culoare închisă, astupate ermetic.
Reţeta 4: ceai expectorant- frunze de pătlagină, cimbrişor şi scai vânăt. Se pune câte 1 linguriţă din fiecare din aceste plante mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate îndulci după gust (dacă nu există contra indicaţii) cu miere. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, fiind util în toate formele de tuse.
Reţeta 5: -Se face un amestec din 10 g şovârf, 20 g frunze de podbal, şi 20 g flori de nalbă. Din acest amestec se pun 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi.
Reţeta 6:- de cu seara se toarnă 100 ml alcool alimentar de 70 grade peste 100 g de muguri de pin mărunţiţi. Lăsaţi apoi vasul acoperit la temperatura camerei până dimineaţa, când opăriţi maceratul acesta cu 1 litru de apă clocotită. Acoperiţi-l apoi timp de 6 ore. Strecuraţi apoi adăugaţi zahăr socotind câte 200 g pentru fiecare 100 ml de soluţie. Fierbeţi-l la foc mic până se dizolvă zahărul şi capătă o consistenţă siropoasă. Se strecoară şi după ce s-a răcit, se toarnă în sticle închise la culoare şi etichetate. Se iau 2 linguriţe pe zi de către copii şi 3 linguriţe de adulţi.
Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc-u şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afecţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.
Plantusin- produs de Fares- Orăştie este un preparat naturist din mai multe plante care ajută în cazul afecţiunii mai ales în tusa cu expectoraţie vâscoasă, congestie pulmonară, laringită, traheită acută, catarh respirator. Se poate lua şi de către copii. Se foloseşte conform indicaţiilor producătorului.
0 comentários:
Post a Comment