Ankilostomiaza
Femela măsoară aproape 2 cm în lungime şi 1 mm grosime. Masculul este mai scurt şi mai subţire.
Este foarte frecvent în zonele calde, dar în zonele temperate cum este la noi se găseşte mai mult în zonele miniere. La Anina a fost foarte frecventă dar se pare că a fost eradicată în mare parte.
Surse de infecţie omul parazitat care elimină prin fecale ouăle parazitului.
Ouăle eliminate de omul parazitat evoluează pe sol, până la stadiul de larvă. Boala trece la un om sănătos prin intermediul acestor larve mai frecvent traversând pielea sau mai rar ajungând în organism prin alimentele contaminate. O transmitere directă are loc doar excepţional pe cale congenitală.
Calea de pătrundere cutanată este cea mai frecventă, digestivă mai rar şi cea respiratorie nu este admisă ca posibilă.
După ce traversează pielea larva intră în circuitul sanguin şi descrie mai întâi un ciclu perienteric trecând prin plămâni. De aici ajunge în fundul gâtului şi sunt înghiţiţi. În tubul digestiv se opreşte în duoden şi mai rar în jejun. În cazuri excepţionale poate ajunge în cec sau colon.
Perioada de incubaţie: după aproximativ 3-6 săptămâni de la data infestării persoana parazitată poate să elimine ouă.
Simptomatologie:Trecerea parazitului prin piele şi apoi prin plămâni se însoţeşte de unele tulburări cutanate (gurma minerilor) şi pulmonare (bronşite). Localizarea paraziţilor adulţi în intestin va duce însă la o serie de tulburări digestive care consta în special în dureri epigastrice, senzaţii de greaţă, vărsături, balonări, diaree, etc.
De asemenea întrucât ankilostomele se hrănesc cu sânge întâlnim în această parazitoză şi o anemie destul de severă.Durata perioadei de contagiune- direct boala se transmite numai pe cale transplacentară de la mamă la făt. O altă transmitere directă nu există.
Receptivitate- imunitate. Receptivitatea este generală, dar o imunitate pare să se instaleze cu timpul la cei care au trecut prin boală.
Tratament: tetraclorură de etil în doză la adult 3 ml dimineaţa pe stomacul gol. Se poate repeta timp de 7 zile.
Nu se administrează sub 3 ani.
Rezultatele sunt bune cu Alcopar (Hidroxinaftatul de befemin) care se găseşte în plicuri de 5 g ( cu 2,5g substanţă activă) administrat 3-4 zile în şir. Se repetă după 10 zile.
Tinctura de propolis pare să răspundă foarte bine la acest tratament dar trebuie luat intern în funcţie de timpul trecut de la infestare. În general se admite ca tratament folosirea a 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi. Aceste picături se vor pune pe un miez de pâine şi apoi se mestecă bine în gură după care se înghite. Se face un tratament de 7 zile.
Extern dacă a trecut sub 24 ore de la infestare se aplică tot tinctură de propolis cu ajutorul unui tampon de vată. Având în vedere că după intrarea parazitului el lasă în urma sa un canal care se cicatrizează mai greu în acest canal se va pune tinctură de propolis cu ajutorul unui tampon de vată. Este suficient să se pună o vată înmuiată în propolis pentru că acesta va astupa canalul şi totodată omoară acest parazit. Se pune timp de 2 zile timp suficient pentru distrugerea parazitului.
O altă metodă mai radicală este folosirea tincturii de mărul lupului sau rădăcină de feriga sau ipeca. Acestea pot să distrugă parazitul dar numai dacă se pune pe piele compresă cu tampon de vată muiat timp de mai multe zile în tincturile respective. Se face în funcţie de termenul trecut de la inoculare şi de localizarea parazitului.
0 comentários:
Post a Comment