Fitoterapia in cazul ulcerului gastric si duodenal
Fitoterapia in cazul ulcerului gastric si duodenal
Ulcerul gastric si duodenal, prin răspândirea sa, prin greutăţile pe care le întâmpina bolnavii, prin complicaţiile care apar, prin rata mortalităţii provocata de aceasta boala, ocupa un loc important printre afecţiunile cronice ale tubului digestiv. Se presupune ca ulcerele gastro-duodenale se întâlnesc la aproximativ 2-3 la suta din populaţia adulta. Exista date care afirma ca fiecare a zecea
persoana, pe parcursul vieţii, suferă de aceasta afecţiune.
Manifestările clinice ale bolii
Ulcerul este o afecţiune cronica recidivanta, in perioada de acutizare a căreia se formează unele plăgi in stomac si duoden. La originea bolii se găsesc predispoziţia ereditara fata de aceasta boala, tensiunea psiho-emotionala, obiceiurile dăunătoare (alimentaţia nerationala, nicotina). In patogeneza formarii ulcerelor are rol agresiunea acidopeptinica si slabirea rezistentei mucoasei din zona gastro-duodenala.
Manifestările clinice ale ulcerului sunt diferite si variabile. In perioada de acutizare a bolii, mai ales in localizarea ulcerului in bulbul duodenului, sunt caracteristice durerile, arsurile, adesea vărsăturile cu conţinut acid.
Durerea se manifesta mai ales pe stomacul gol, la una-trei ore după masa, adesea noaptea si este calmata prin administrarea unor medicamente sau a alimentelor. Ulcerul, in special in stadiile incipiente ale dezvoltării, este însoţit adesea de constipaţie, dischinezie intestinala si a cailor biliare. De multe ori, ulcerul poate fi confundat o perioada mare de timp cu simptomatica unei gastrite cronice. Prin introducerea in practica a gastroscopiei, diagnosticarea ulcerelor gastro-duodenale s-a imbunatatit considerabil.
Durata mare a ulcerului gastric este influenţata de multe ori de scăderea producţiei acide a mucoasei stomacului pusa in legătura cu dezvoltarea in el a unor modificări atrofice. In acest stadiu, boala se manifesta de obicei prin plăgi in stomac. Cele mai frecvente complicaţii ale ulcerului gastric sunt hemoragiile de intensitate diferita, perforarea stomacului si duodenului, procesele penetrante. Adesea, după câteva acutizări se dezvolta o stenoza exagerata si se observa transformarea ulcerului in cancer.
Principiile de tratare a bolnavilor cu ulcer gastric
Tratarea ulcerului gastric, in ciuda cantitatii uriaşe de mijloace medicamentoase, continua sa ramana o problema complicata. La alegerea unui tratament trebuie sa se ia in consideraţie ca in cazul ulcerului duodenal pe primul loc se afla creşterea factorului acido-peptinic, iar in cazul ulcerului gastric – scăderea rezistentei si capacitaţilor regeneratoare ale mucoasei stomacului. Trebuie atrasa atenţia si asupra tulburărilor de motricitate a stomacului si duodenului, caracteristice pentru ulcerul gastric.
Principiile de baza in tratarea bolnavilor cu ulcer gastric sunt un regim recuperator raţional, dietoterapia, psihoterapia prin îndepărtarea obligatorie a fumatului, a preparatelor medicamentoase care favorizează ulcerul si a altor factori nefavorabili, refuzul băuturilor alcoolice.
Dintre medicamente s-au răspândit foarte mult ranitidina, famotidina si omeprazolul, care scad brusc activitatea secretorie a stomacului. Dintre mijloacele care apară mucoasa sunt indicate preparatele pe baza de bismut coloidal, combinaţia de săruri de aluminiu si sulfat de zaharoza. O atenţie deosebita este acordata suprimării lui Helicobacter pylori, care traieste in mucoasa din zona gastro-duodenala si contribuie la formarea ulcerelor.
Bolnavilor cu plăgi care nu s-au vindecat mult timp si in cazul unei astenizări bine exprimate li se recomanda preparatele albuminice, vitaminele.
Bolnavilor cu tulburări nevrotice li se recomanda administrarea unor tranchilizatori, iar in cazul sindromului astenic sau al celui agitat-depresiv sunt indicate antidepresivele.
Preparate pe baza de plante medicinale
Pentru tratarea bolnavilor cu ulcer gastric se folosesc preparatele obţinute din plante. Se bucura de popularitate uleiul de cătina, care conţine un amestec de caroten si gliceride ale acizilor organici (este recomandata administrarea unei linguriţe de doua-trei ori pe zi, cu 20-30 de minute înainte de masa). Este indicat de asemenea uleiul de măceşe, care conţine acizi graşi saturaţi si nesaturaţi, carotinoide. Preparatul acesta stimulează vindecarea rănilor.
Proprietati extraordinare are si extractul din rădăcina de iarba-dulce. Acesta creste secreţia de mucoasa de apărare si scade activitatea peptinica a sucului gastric; se administrează câte 0,3 grame pe zi timp de o saptamana, iar in următoarele patru saptamani – cite 0,15 grame. In unele cazuri, extractul de iarba-dulce provoacă tulburări ale metabolismului apei si formarea unor umflături.
In cazul ulcerului gastric sunt recomandate de asemenea: extractul din rădăcini de iarba-mare – cate 0,1 grame de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa; sucul de pătlagina – cate o linguriţa de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa; ceaiul din flori de muşeţel. Ceaiul de muşeţel, datorita faptului ca formează pe mucoasa stomacala un strat de apărare, împiedica acţiunea pepsinei.
Plantele care previn recidivele
In cazul ulcerului gastric se folosesc foarte adesea plantele medicinale. In perioadele de acutizare si pentru prevenirea recidivelor se folosesc aceleaşi plante ca si in tratarea gastritei cronice însoţita de aciditate crescuta:
- se amesteca frunze de pătlagina, flori de muşeţel, frunze de rozmarin sălbatic (câte doua parţi), frunze de coada-şoricelului, fructe de maces (cate o parte). 10 grame din acest amestec se pun in 500 de mililitri de apa fierbinte, se lasă la infuzat cinci-sase ore, se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- se amesteca seminţe de fenicul, rădăcini de nalba mare, flori de muşeţel, rădăcini de iarba-dulce (in parţi egale). 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasă la infuzat 20 de minute, apoi se beau cate 200 de mililitri de infuzie o data pe zi, înainte de cina.
- foarte eficient este si următorul amestec: rădăcini de iarba-dulce, obligeana, frunze de menta, frunze de coada-şoricelului (cate doua parţi), frunze de sunătoare, seminţe de chimen (cate o parte), frunze de pătlagina (patru parţi). 10 grame din acest amestec se pun in doua pahare de apa călduţa (fiarta si apoi răcita 30 de minute), se lasă la infuzat in termos 10-12 ore, se beau cate 100 de mililitri de trei-patru ori pe zi, după masa.
- se amesteca frunze de pătlagina, flori de muşeţel, frunze de coada-şoricelului, rădăcini de iarba-dulce (in parti egale); se pregăteşte o infuzie care se administrează ca si cea de mai înainte.
Muşeţelul, gălbenelele calmează arsurile
In cazul unor dureri persistente si al arsurilor, medicina populara recomanda ca timp de zece zile, pe parcursul a doua-trei luni, sa se alterneze folosirea următoarelor amestecuri de plante:
- flori de muşeţel – o parte, flori de galbenele, frunze de podbal – cate patru parti; 5 grame din amestecul de plante se pun intr-un pahar cu apa, se pun după aceea la baie de aburi 15 minute, se lasă la infuzat 45 de minute, apoi se strecoară si se administrează cate una-doua linguri de trei-patru ori pe zi înainte de masa.
- flori de muşeţel – o parte, frunze de sunătoare, frunze de pătlagina – cate patru parti; se pregăteşte o infuzie ca si cea dinainte.
- rădăcini de iarba-dulce, flori de muşeţel, seminţe de fenicul (in parţi egale); 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa, se pun la baie de aburi 20 de minute, se lasă la infuzat 20 de minute, apoi se strecoară si se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- frunze de coada-şoricelului, flori de muşeţel si galbenele (in parti egale); se pregăteşte o infuzie si se bea de trei ori pe zi cate un pahar, înainte de masa.
- rădăcini de nalba-mare – trei parti, frunze de menta, rădăcini de iarba-mare – cate o parte; se pregăteşte o infuzie din care se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- frunze de rozmarin sălbatic, flori de muşeţel, frunze de fierea-pământului, frunze de sunătoare, frunze de menta (in parti egale); se pregăteşte o infuzie din amestecul de plante si se bea cate un pahar, de trei ori pe zi, înainte de masa.
Cruşin, menta si urzica pentru a scapa de constipaţie
Pentru imbunatatirea funcţiei intestinale, pentru scăderea constipaţiei care insoteste adesea ulcerul gastric, este recomandat următorul amestec de plante: scoarţa de cruşin – trei parti, frunze de menta doua parti, frunze de urzica, rădăcini de obligeana si valeriana – cate o parte. Se pregăteşte o infuzie si se beau cate 10 mililitri dimineaţa si seara, înainte de masa; durata tratamentului este intre cinci si şapte zile.
In cazul unei iritaţii crescute, al tulburărilor somnului, care pot apărea la bolnavii cu ulcer gastric si duodenal, este recomandat următorul amestec de plante cu proprietati extraordinare: frunze de menta si trifoi – cate doua parti, rădăcini de valeriana, muguri de hamei – cate o parte; se pregăteşte o infuzie care se administrează de trei ori pe zi, înainte de masa, in doze de cate o jumătate de pahar.
Decoctul din rădăcini de albastrele vindeca rănile stomacale
In cazul rănilor stomacale care se vindeca foarte greu, unii autori recomanda decoctul din rădăcini de albastrele (6 grame de planta la 200 de mililitri de apa), din care se ia cate o lingura de trei-patru ori pe zi, intre mese. In medicina populara este indicat de asemenea decoctul de rozmarin sălbatic (10 grame de planta la 200 de mililitri de apa), cu 30 de minute înainte de masa, iar la doua ore după masa – decoctul din rădăcina de albastrele.
In cazul acutizării ulcerului gastric, adesea apare o durere in zona inimii, de intensitate diferita (sindromul gastro-cardiac). In aceste cazuri, in amestecurile de plante medicinale pot fi adăugate valeriana, talpa-gastei, flori de păducel, o doza mai mare de menta.
De asemenea, este recomandat următorul amestec de plante: frunze de pătlagina, rădăcini de iarba-dulce – cate o parte, flori de muşeţel, frunze de menta – cate patru parţi, rădăcini de valeriana, flori de păducel – cate doua parti; se pregăteşte o infuzie din care se beau cate 50 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
Plantele se administrează in funcţie de stadiul bolii
Bolnavii pot adopta tactica înlocuirii amestecurilor de plante in funcţie de stadiul afecţiunii. In stadiul acut si precaut al ulcerului gastric (intre prima si a treia saptamina) este indicat următorul amestec de plante: flori de galbenele, frunze de sunătoare, rădăcini de talpa-gastei, frunze de urzica – cate o parte, frunze de menta – doua parti; 15 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasă la infuzat 30-40 de minute, se strecoară, apoi se administrează cate 50 de mililitri de patru ori pe zi, înainte de masa.
In perioada de cicatrizare si epitelizare (a patra si a cincea saptamina) se foloseşte amestecul: frunze de rozmarin sălbatic, frunze de pătlagina – cate doua parti, macese – o parte. Se pregăteşte o infuzie care se administrează de trei ori pe zi, înainte de masa.
Bolnavii cu forme complicate de ulcer gastric au nevoie de o perioada de spitalizare. Este importanta de asemenea stabilirea unei intervenţii operatorii imediate (in cazul perforaţiei, al hemoragiei) sau planificate (in cazul penetraţiei, formarii tumorilor maligne). Folosirea fitoterapiei fara observaţia medicului in aceste cazuri nu este permisa. Excepţie fac doar bolnavii cu hemoragii (dar numai după ce s-a exclus posibilitatea unui cancer).
In asemenea cazuri sunt indicate infuziile:
- infuzie din frunze de urzica: 20 de grame de planta la 200 de mililitri de apa, apa trebuie sa fie fierbinte, se lasă 40 de minute la infuzat, se administrează cate 100 de mililitri de patru ori pe zi;
- infuzie din scoarţa de stejar care se pregăteşte in acelaşi fel si se administrează in doze de cate 50 de mililitri de patru ori pe zi, înainte de masa.
Includeţi in regimul alimentar fructe si legume proaspete
In cazul înclinaţiilor către hemoragii este recomandat următorul amestec: flori de muşeţel – o parte, rădăcini de talpa-gastei, frunze de sunătoare – cate patru parti; 10 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa, se lasă 15 minute la baie de aburi, se lasă la infuzat 45 de minute si se administrează cite o lingura de patru ori pe zi, înainte de masa.
Un amestec cu proprietati uimitoare pentru tratarea ulcerului gastric este următorul: flori de muşeţel, seminţe de fenicul, macese (in parti egale). 10 grame din acest amestec se pun in 500 de mililitri de apa, se lasă la infuzat 30 de minute si se administrează cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa. Deja după o saptamina de urmare a acestei terapii, o treime dintre bolnavi vor observa o imbunatatire considerabila a stării lor de sănătate, iar mai târziu durerile vor înceta, scaunul se va normaliza, vor dispărea de asemenea stările cu caracter astenic.
Daca in stadiul de acutizare a afecţiunii este adoptata tactica unei diete de refacere, după dispariţia durerilor ea trebuie lărgita prin intensificarea proceselor de administrarea a unei cantitati mai mari de albumine (110-130 de grame in 24 de ore), prin includerea in regimul alimentar zilnic a fructelor si legumelor proaspete.
Sunt recomandate astfel sucurile pregătite din legume si fructe neacide, din varza proaspăta, din cartof (se administrează cate o jumătate de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa, timp de doua-trei saptamani).
Ulcerul gastric si duodenal, prin răspândirea sa, prin greutăţile pe care le întâmpina bolnavii, prin complicaţiile care apar, prin rata mortalităţii provocata de aceasta boala, ocupa un loc important printre afecţiunile cronice ale tubului digestiv. Se presupune ca ulcerele gastro-duodenale se întâlnesc la aproximativ 2-3 la suta din populaţia adulta. Exista date care afirma ca fiecare a zecea
persoana, pe parcursul vieţii, suferă de aceasta afecţiune.
Manifestările clinice ale bolii
Ulcerul este o afecţiune cronica recidivanta, in perioada de acutizare a căreia se formează unele plăgi in stomac si duoden. La originea bolii se găsesc predispoziţia ereditara fata de aceasta boala, tensiunea psiho-emotionala, obiceiurile dăunătoare (alimentaţia nerationala, nicotina). In patogeneza formarii ulcerelor are rol agresiunea acidopeptinica si slabirea rezistentei mucoasei din zona gastro-duodenala.
Manifestările clinice ale ulcerului sunt diferite si variabile. In perioada de acutizare a bolii, mai ales in localizarea ulcerului in bulbul duodenului, sunt caracteristice durerile, arsurile, adesea vărsăturile cu conţinut acid.
Durerea se manifesta mai ales pe stomacul gol, la una-trei ore după masa, adesea noaptea si este calmata prin administrarea unor medicamente sau a alimentelor. Ulcerul, in special in stadiile incipiente ale dezvoltării, este însoţit adesea de constipaţie, dischinezie intestinala si a cailor biliare. De multe ori, ulcerul poate fi confundat o perioada mare de timp cu simptomatica unei gastrite cronice. Prin introducerea in practica a gastroscopiei, diagnosticarea ulcerelor gastro-duodenale s-a imbunatatit considerabil.
Durata mare a ulcerului gastric este influenţata de multe ori de scăderea producţiei acide a mucoasei stomacului pusa in legătura cu dezvoltarea in el a unor modificări atrofice. In acest stadiu, boala se manifesta de obicei prin plăgi in stomac. Cele mai frecvente complicaţii ale ulcerului gastric sunt hemoragiile de intensitate diferita, perforarea stomacului si duodenului, procesele penetrante. Adesea, după câteva acutizări se dezvolta o stenoza exagerata si se observa transformarea ulcerului in cancer.
Principiile de tratare a bolnavilor cu ulcer gastric
Tratarea ulcerului gastric, in ciuda cantitatii uriaşe de mijloace medicamentoase, continua sa ramana o problema complicata. La alegerea unui tratament trebuie sa se ia in consideraţie ca in cazul ulcerului duodenal pe primul loc se afla creşterea factorului acido-peptinic, iar in cazul ulcerului gastric – scăderea rezistentei si capacitaţilor regeneratoare ale mucoasei stomacului. Trebuie atrasa atenţia si asupra tulburărilor de motricitate a stomacului si duodenului, caracteristice pentru ulcerul gastric.
Principiile de baza in tratarea bolnavilor cu ulcer gastric sunt un regim recuperator raţional, dietoterapia, psihoterapia prin îndepărtarea obligatorie a fumatului, a preparatelor medicamentoase care favorizează ulcerul si a altor factori nefavorabili, refuzul băuturilor alcoolice.
Dintre medicamente s-au răspândit foarte mult ranitidina, famotidina si omeprazolul, care scad brusc activitatea secretorie a stomacului. Dintre mijloacele care apară mucoasa sunt indicate preparatele pe baza de bismut coloidal, combinaţia de săruri de aluminiu si sulfat de zaharoza. O atenţie deosebita este acordata suprimării lui Helicobacter pylori, care traieste in mucoasa din zona gastro-duodenala si contribuie la formarea ulcerelor.
Bolnavilor cu plăgi care nu s-au vindecat mult timp si in cazul unei astenizări bine exprimate li se recomanda preparatele albuminice, vitaminele.
Bolnavilor cu tulburări nevrotice li se recomanda administrarea unor tranchilizatori, iar in cazul sindromului astenic sau al celui agitat-depresiv sunt indicate antidepresivele.
Preparate pe baza de plante medicinale
Pentru tratarea bolnavilor cu ulcer gastric se folosesc preparatele obţinute din plante. Se bucura de popularitate uleiul de cătina, care conţine un amestec de caroten si gliceride ale acizilor organici (este recomandata administrarea unei linguriţe de doua-trei ori pe zi, cu 20-30 de minute înainte de masa). Este indicat de asemenea uleiul de măceşe, care conţine acizi graşi saturaţi si nesaturaţi, carotinoide. Preparatul acesta stimulează vindecarea rănilor.
Proprietati extraordinare are si extractul din rădăcina de iarba-dulce. Acesta creste secreţia de mucoasa de apărare si scade activitatea peptinica a sucului gastric; se administrează câte 0,3 grame pe zi timp de o saptamana, iar in următoarele patru saptamani – cite 0,15 grame. In unele cazuri, extractul de iarba-dulce provoacă tulburări ale metabolismului apei si formarea unor umflături.
In cazul ulcerului gastric sunt recomandate de asemenea: extractul din rădăcini de iarba-mare – cate 0,1 grame de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa; sucul de pătlagina – cate o linguriţa de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa; ceaiul din flori de muşeţel. Ceaiul de muşeţel, datorita faptului ca formează pe mucoasa stomacala un strat de apărare, împiedica acţiunea pepsinei.
Plantele care previn recidivele
In cazul ulcerului gastric se folosesc foarte adesea plantele medicinale. In perioadele de acutizare si pentru prevenirea recidivelor se folosesc aceleaşi plante ca si in tratarea gastritei cronice însoţita de aciditate crescuta:
- se amesteca frunze de pătlagina, flori de muşeţel, frunze de rozmarin sălbatic (câte doua parţi), frunze de coada-şoricelului, fructe de maces (cate o parte). 10 grame din acest amestec se pun in 500 de mililitri de apa fierbinte, se lasă la infuzat cinci-sase ore, se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- se amesteca seminţe de fenicul, rădăcini de nalba mare, flori de muşeţel, rădăcini de iarba-dulce (in parţi egale). 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasă la infuzat 20 de minute, apoi se beau cate 200 de mililitri de infuzie o data pe zi, înainte de cina.
- foarte eficient este si următorul amestec: rădăcini de iarba-dulce, obligeana, frunze de menta, frunze de coada-şoricelului (cate doua parţi), frunze de sunătoare, seminţe de chimen (cate o parte), frunze de pătlagina (patru parţi). 10 grame din acest amestec se pun in doua pahare de apa călduţa (fiarta si apoi răcita 30 de minute), se lasă la infuzat in termos 10-12 ore, se beau cate 100 de mililitri de trei-patru ori pe zi, după masa.
- se amesteca frunze de pătlagina, flori de muşeţel, frunze de coada-şoricelului, rădăcini de iarba-dulce (in parti egale); se pregăteşte o infuzie care se administrează ca si cea de mai înainte.
Muşeţelul, gălbenelele calmează arsurile
In cazul unor dureri persistente si al arsurilor, medicina populara recomanda ca timp de zece zile, pe parcursul a doua-trei luni, sa se alterneze folosirea următoarelor amestecuri de plante:
- flori de muşeţel – o parte, flori de galbenele, frunze de podbal – cate patru parti; 5 grame din amestecul de plante se pun intr-un pahar cu apa, se pun după aceea la baie de aburi 15 minute, se lasă la infuzat 45 de minute, apoi se strecoară si se administrează cate una-doua linguri de trei-patru ori pe zi înainte de masa.
- flori de muşeţel – o parte, frunze de sunătoare, frunze de pătlagina – cate patru parti; se pregăteşte o infuzie ca si cea dinainte.
- rădăcini de iarba-dulce, flori de muşeţel, seminţe de fenicul (in parţi egale); 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa, se pun la baie de aburi 20 de minute, se lasă la infuzat 20 de minute, apoi se strecoară si se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- frunze de coada-şoricelului, flori de muşeţel si galbenele (in parti egale); se pregăteşte o infuzie si se bea de trei ori pe zi cate un pahar, înainte de masa.
- rădăcini de nalba-mare – trei parti, frunze de menta, rădăcini de iarba-mare – cate o parte; se pregăteşte o infuzie din care se beau cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
- frunze de rozmarin sălbatic, flori de muşeţel, frunze de fierea-pământului, frunze de sunătoare, frunze de menta (in parti egale); se pregăteşte o infuzie din amestecul de plante si se bea cate un pahar, de trei ori pe zi, înainte de masa.
Cruşin, menta si urzica pentru a scapa de constipaţie
Pentru imbunatatirea funcţiei intestinale, pentru scăderea constipaţiei care insoteste adesea ulcerul gastric, este recomandat următorul amestec de plante: scoarţa de cruşin – trei parti, frunze de menta doua parti, frunze de urzica, rădăcini de obligeana si valeriana – cate o parte. Se pregăteşte o infuzie si se beau cate 10 mililitri dimineaţa si seara, înainte de masa; durata tratamentului este intre cinci si şapte zile.
In cazul unei iritaţii crescute, al tulburărilor somnului, care pot apărea la bolnavii cu ulcer gastric si duodenal, este recomandat următorul amestec de plante cu proprietati extraordinare: frunze de menta si trifoi – cate doua parti, rădăcini de valeriana, muguri de hamei – cate o parte; se pregăteşte o infuzie care se administrează de trei ori pe zi, înainte de masa, in doze de cate o jumătate de pahar.
Decoctul din rădăcini de albastrele vindeca rănile stomacale
In cazul rănilor stomacale care se vindeca foarte greu, unii autori recomanda decoctul din rădăcini de albastrele (6 grame de planta la 200 de mililitri de apa), din care se ia cate o lingura de trei-patru ori pe zi, intre mese. In medicina populara este indicat de asemenea decoctul de rozmarin sălbatic (10 grame de planta la 200 de mililitri de apa), cu 30 de minute înainte de masa, iar la doua ore după masa – decoctul din rădăcina de albastrele.
In cazul acutizării ulcerului gastric, adesea apare o durere in zona inimii, de intensitate diferita (sindromul gastro-cardiac). In aceste cazuri, in amestecurile de plante medicinale pot fi adăugate valeriana, talpa-gastei, flori de păducel, o doza mai mare de menta.
De asemenea, este recomandat următorul amestec de plante: frunze de pătlagina, rădăcini de iarba-dulce – cate o parte, flori de muşeţel, frunze de menta – cate patru parţi, rădăcini de valeriana, flori de păducel – cate doua parti; se pregăteşte o infuzie din care se beau cate 50 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa.
Plantele se administrează in funcţie de stadiul bolii
Bolnavii pot adopta tactica înlocuirii amestecurilor de plante in funcţie de stadiul afecţiunii. In stadiul acut si precaut al ulcerului gastric (intre prima si a treia saptamina) este indicat următorul amestec de plante: flori de galbenele, frunze de sunătoare, rădăcini de talpa-gastei, frunze de urzica – cate o parte, frunze de menta – doua parti; 15 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasă la infuzat 30-40 de minute, se strecoară, apoi se administrează cate 50 de mililitri de patru ori pe zi, înainte de masa.
In perioada de cicatrizare si epitelizare (a patra si a cincea saptamina) se foloseşte amestecul: frunze de rozmarin sălbatic, frunze de pătlagina – cate doua parti, macese – o parte. Se pregăteşte o infuzie care se administrează de trei ori pe zi, înainte de masa.
Bolnavii cu forme complicate de ulcer gastric au nevoie de o perioada de spitalizare. Este importanta de asemenea stabilirea unei intervenţii operatorii imediate (in cazul perforaţiei, al hemoragiei) sau planificate (in cazul penetraţiei, formarii tumorilor maligne). Folosirea fitoterapiei fara observaţia medicului in aceste cazuri nu este permisa. Excepţie fac doar bolnavii cu hemoragii (dar numai după ce s-a exclus posibilitatea unui cancer).
In asemenea cazuri sunt indicate infuziile:
- infuzie din frunze de urzica: 20 de grame de planta la 200 de mililitri de apa, apa trebuie sa fie fierbinte, se lasă 40 de minute la infuzat, se administrează cate 100 de mililitri de patru ori pe zi;
- infuzie din scoarţa de stejar care se pregăteşte in acelaşi fel si se administrează in doze de cate 50 de mililitri de patru ori pe zi, înainte de masa.
Includeţi in regimul alimentar fructe si legume proaspete
In cazul înclinaţiilor către hemoragii este recomandat următorul amestec: flori de muşeţel – o parte, rădăcini de talpa-gastei, frunze de sunătoare – cate patru parti; 10 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa, se lasă 15 minute la baie de aburi, se lasă la infuzat 45 de minute si se administrează cite o lingura de patru ori pe zi, înainte de masa.
Un amestec cu proprietati uimitoare pentru tratarea ulcerului gastric este următorul: flori de muşeţel, seminţe de fenicul, macese (in parti egale). 10 grame din acest amestec se pun in 500 de mililitri de apa, se lasă la infuzat 30 de minute si se administrează cate 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masa. Deja după o saptamina de urmare a acestei terapii, o treime dintre bolnavi vor observa o imbunatatire considerabila a stării lor de sănătate, iar mai târziu durerile vor înceta, scaunul se va normaliza, vor dispărea de asemenea stările cu caracter astenic.
Daca in stadiul de acutizare a afecţiunii este adoptata tactica unei diete de refacere, după dispariţia durerilor ea trebuie lărgita prin intensificarea proceselor de administrarea a unei cantitati mai mari de albumine (110-130 de grame in 24 de ore), prin includerea in regimul alimentar zilnic a fructelor si legumelor proaspete.
Sunt recomandate astfel sucurile pregătite din legume si fructe neacide, din varza proaspăta, din cartof (se administrează cate o jumătate de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masa, timp de doua-trei saptamani).
0 comentários:
Post a Comment