-->

Toxiinfectiile alimentare

img_noticia_35436

Boli acute care apar ca urmare a consumării alimentelor contaminate.
Boala începe brusc cu rău general, slăbiciune, dureri de cap, vărsături, etc. În formele uşoare se poate face un tratament naturist. Formele grave însă se vor trata doar în spitalele de specialitate.

Tratament:
Repaus la pat.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: anason, cuişoare, ghimber, mentă, muşeţel, năsturel, nuc, orez, soc.
-Anason- 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi pentru 15 minute cu capac şi apoi se strecoară. Se va consuma ne îndulcit cald cu înghiţituri mici.
-Mentă-2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi pentru 15 minute cu capac şi apoi se strecoară. Se va consuma ne îndulcit cald cu înghiţituri mici.
-Muşeţel- 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară şi se poate consuma ne îndulcit.
-Năsturel-2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi pentru 15 minute cu capac şi apoi se strecoară. Se va consuma ne îndulcit cald cu înghiţituri mici.
-Nuc-frunze-2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară şi se poate consuma ne îndulcit.
-Orez. Se pune la fiert 2 linguri de orez în 250 ml timp de 15 minute. Se strecoară şi se bea apa.
-Soc-2 linguriţe de plantă mărunţită (se preferă coaja) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi pentru 15 minute cu capac şi apoi se strecoară. Se va consuma ne îndulcit cald cu înghiţituri mici.



Tinctura de propolis.
Se va lua tinctură de propolis făcută de Apicola. Este vorba despre tinctura de propolis 30%, care se găseşte de vânzare la toate magazinele Apicole din ţară. Aceasta este recoltată de pe suprafeţe mai mari de teren şi este mult mai eficientă ca cea recoltată de pe suprafeţe mai mici de teren.
Se va lua câte 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp. Dacă aveţi 50 kg atunci va trebui să luaţi 20 de picături de 3 ori pe zi. Cel mai eficient este să se pună pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură, apoi se înghite. Se face acest lucru de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.
Este bine să se ia o perioadă de minimum 15 zile, se poate însă lua şi ani de zile fără să producă efecte negative în organism. Este utilă fiind un antibiotic natural cu spectru mare de acţiune, care se poate lua fără antibiogramă. Trebuie doar să se testeze dacă nu există alergie la acest produs. Pentru aceasta se va pune 3-5 picături de tinctură pe o bucată de pâine şi se mestecă bine în gură, după care se înghite. Se face acest lucru seara. Dacă până dimineaţă nu apar fenomene alergice înseamnă că puteţi s-o luaţi fără teamă. Este bine ca tratamentul acesta să se facă zilnic cel puţin 15 zile, fără întrerupere. Se ia pentru a feri organismul de o serie de complicaţii care se pot ivi în cazurile de intoxicaţii.
Cărbune medicinal se poate lua câte 2 tablete de 3 ori pe zi. Se poate de asemenea face cărbune din pomi fructiferi. Se va măcina apoi foarte fin cu râşniţa de cafea. Cu cât sunt mai bine şi fin măcinate, cu atât sunt mai eficiente. Acest praf se va putea lua câte 1 linguriţă după fiecare masă. Este util în toate toxiinfecţiile alimentare.
În prima zi după această afecţiune se va consuma numai fiertură de pe seminţe de cereale: grâu, secară, orez şi supă cu zarzavaturi strecurate.
Se va trece apoi pe consumul brânzei dulci, pâine prăjită, zeamă de carne şi eventual chiar carne slabă, dar numai fiartă.
Se vor combate vărsăturile eventual cu ceai de mentă , cuişoare sau ghimber.
Toxiinfecţii alimentare.
1. DEFINIŢIE
boli acute plurietiologice de cauză toxică sau infecţioasă, apărute după consumul unor alimente contaminate cu microorganisme sau toxinele lor.
2. CLASIFICARE
TA produse de bacterii ce conţin endotoxine, în care intervine elementul toxic şi cel infecţios;
TA produse de toxine preformate în aliment, în care intervine numai elementul toxic (infecţia stafilococică);
TA produse de o multiplicare exagerată a unor germeni (bacilus cereus, proteus, etc.).
3. ETIOLOGIE
30-60% din TA sunt produse de Salmonella;
20-30% din TA sunt produse de stafilococi enterotoxici;
alte TA sunt cele produse de: Enterobacteriaceae (Shigella, Proteus, Escherichia coli), Bacilaceae (Bacilus subtilis, cereus, anthracis, Clostridium botulinum, perfringens), Pseudomonaceae, Streptococi (fecalis, viridans, piogenes), Vibrionaceae (Vibrio parahemoliticus).
4. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Afecţiunea evoluează endemic sporadic, sau în focare epidemice mai ales în colectivităţi. Epidemiile survin mai ales în perioada caldă a anului.
5. DIAGNOSTIC POZITIV
5. 1. DIAGNOSTIC CLINIC
Toxiinfecţia alimentară cu salmonella
Incubaţie: 12-36 ore, cu limite între 4-48 ore.
Debut: brusc sau brutal cu stare de rău general, astenie, cefalee, ameţeli, greaţă, vărsături, colici abdominale. Starea generală se alterează rapid, tegumentele sunt reci, palide, deşi febra ajunge 39-40°C în câteva ore.
Perioada de stare: Pot persista vărsăturile şi apar scaune diareice frecvente, abundente, apoase, galben-verzui sau verzi, cu aspect de ''piure de mazăre''. Febra creşte în continuare, bolnavii prezintă herpes labial, acuză mialgii. Pierderile lichidiene prin vărsături şi scaune determină instalarea sindromului acut de deshidratare, prăbuşire tensională (şoc infecţios) care se însoţeşte de oligurie. Şi în perioada de stare persistă şi chiar se accentuează sindromul neurologic cu cefalee, ameţeli, somnolenţă sau agitaţie, cu sau fără semne de iritaţie meningeană.
Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ
Este determinată de stafilococul enterotoxic care contaminează anumite alimente (lapte, telemea, cremă) şi produce enterotoxine termorezistente.
Incubaţie: 30 minute-4 ore.
Debut: brutal cu greţuri, vărsături, cefalee, ameţeli, scaune diareice apoase. De obicei, nu apare febra.
Perioada de stare: se menţine simptomatologia din prodrom, starea generală se alterează, se prăbuşeşte tensiunea arterială, apar semne de deshidratare acută, oligurie prin insuficienţă renală funcţională.



5.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Diagnosticul modificărilor hidroelectrolitice
hiponatremie,
hipocloremie,
hipopotasemie,
acidoză metabolică compensată,
creşterea creatininei şi ureei serice la pacienţii cu grade de insuficienţă renală acută funcţională,
hipoglicemie (neobligatorie).
B. Diagnostic hematologic
leucocitoză cu neutrofilie în unele cazuri,
creşterea hematocritului, ca semn al deshidratării.
C. Diagnostic bacteriologic
Produse patologice: materii fecale (din scaunul emis prin sondă Nelaton din rect), lichid de vomă, sânge (hemoculturile pot fi pozitive la 3-5 % din cazuri, mai ales la copii şi vârstnici, sau la pacienţii imunodepresivi, la care evoluţia de tip invaziv este mai frecventă).
În focarele mai mari, familiale, sau după consumul unor alimente din alimentaţia publică (cantine, bufete, restaurante sau colectivităţi festive, etc.) se vor cerceta şi alimentele date în consum.
1. Coproculturile se vor face de la început pe mai multe medii selective, orientate după probabilitatea unor anumiţi agenţi patogeni.
2. Culturi din lichidul de vomă şi din alimente (idem coproculturi).
3. Hemoculturile se însămânţează doar pe mediu de bulion, atât în baloane aerobe, cât şi în anaerobioză.
4. Probe biologice: evidenţierea enterotoxinei stafilococice prin administrarea unui extras din scaun, lichid de vomă sau direct a alimentului suspectat la pisoiul mic (animalul cel mai sensibil la acţiunea enterotoxinei), care se soldează cu o evoluţie rapid letală.
Diagnosticul bacteriologic nu necesită confirmarea la fiecare dintre bolnavii din acelaşi focar; având în vedere etiopatogenia comună, identificarea bacteriologică la un singur pacient permite acceptarea aceleaşi etiologii pentru toţi comesenii.
5.3. DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
1. Rezervorul de infecţie
omul cu infecţii cutanate stafilococice sau infecţii digestive de diferite etiologii;
purtătorii aparent sănătoşi de stafilococ (5-40% din populaţie);
animalele bolnave (mastita bovină), sau multiple specii de mamifere şi păsări, rezervoare mai ales de salmonelle;
solul contaminat cu germeni proveniţi prin eliminarea materiilor fecale umane sau animale.

2. Transmiterea
indirectă, deobicei în ştafetă, alimentele putându-se contamina în diferite etape:producţie, transport, manipulare, în contact cu persoane infectate sau cu diferite elemente ale mediului extern, inclusiv vectori
3. Receptivitate
generală, depinzând de doza infectantă, care este mai mică la copil
Indicele de contagiozitate este mare (95%) pentru Ta stafilococice şi cu Salmonelle.
4. Imunitate
în general, nu este durabilă
Profilaxie şi combatere
1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator;
izolarea cazurilor, deobicei la domiciliu, numai cele grave necesitând spitalizare;
declarare numerică, periodică; focarele cu 5 sau mai multe cazuri vor fi anunţate în ziua depistării, la compartimentele de epidemiologie locale;
purtătorii vor fi depistaţi prin examene bacteriologice, mai ales cei cu tulburări gastrointestinale, cu piodermite, furuncule, rinofaringite; se va încerca sterilizarea lor;
suspecţii vor fi scoşi din sectoarele cu posibil risc, li se efectuează examene bacteriologice.
2. Măsuri faţă de căile de transmitere
se vor lua măsuri de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare;
asanarea surselor de apă;
îndepărtarea rezervoarelor de infecţie animale;
prelucrarea corectă a alimentelor.



3. Măsuri faţă de receptivi
nu există profilaxie specifică;
educaţia sanitară a populaţiei şi mai ales a celor care manipulează produsele alimentare.
6. TRATAMENT
Tratamentul toxiinfecţiei alimentare cu salmonella
Repaus şi dietă cu alimentaţie de tranziţie şi revenire treptată la alimentaţia obişnuită;
Antiemetice, pansamente gastrice;
Reechilibrarre hidro-electrolitică şi acido-bazică;
Antibioterapie;
Corticoterapie în formele severe cu fenomene de şoc toxiinfecţios.
Tratamentul toxiinfecţiei alimentare cu stafilococ
Evoluţia este favorabilă în 1-2 zile sub tratament antiemetic, reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică, fără a fi necesar tratamentul antibiotic.
Formele severe necesită însă corticoterapie.
Share on Google Plus

About Admin

Sa ne indreptam atentia mai mult la sanatatea noastra, folosind arta traiului sanatos, care presupune disciplinarea mintii si a corpului nostru, neuitand ca de hrana si de bautura ce o inghitim, ca si de aerul pe care il respiram depinde sanatatea noastra.

0 comentários:

Post a Comment