Bolile pancreasului
Pancreatitele acute şi cronice.
Pancreasul este un organ din aparatul digestiv și endocrin care îndeplinește două funcții majore: exocrină (produce sucul pancreatic care conține enzime digestive) și endocrină (produce mulți hormoni importanți, incluzând și insulina)..
Este o glandă digestivă ce secretă fermenţi digestivi(tripsina, amilaza şi lipaza) şi o glandă endocrină care secretă insulina cu rol în metabolismul glucidelor(zaharurilor).
Simptomele: dureri puternice în epigastru, apoi abdomenul se umflă. Sunt boli foarte grave care de cele mai multe ori necesită să se intervină de urgenţă. Este indicat să fie tratat într-o unitate spitalicească specializată deoarece de foarte multe ori este nevoie de intervenţie chirurgicală. Durerile sunt foarte mari şi sunt însoţite de salivaţie puternică, sughiţ persistent, regurgitări, balonare puternică, greţuri, vărsături. In unele cazuri se vomită sânge.
Pot apare hemoragii. De multe ori la persoanele obeze după un prânz mai consistent, sau după o afecţiune infecţioasă poate apare hemoragia. Poate fi însă şi o consecinţă a alcoolismului, sau o urmare a unei afecţiuni a aparatului digestiv (o duodenită, ulcer, bulbită, calculi biliari, etc) acestea toate pot duce la inflamarea pancreasului.
Din cauza obstrucţiei canalului prin care ar trebui să se verse conţinutul pancreasului acesta nu mai poate să se golească şi apare inflamaţia. Se poate ivi în cazul calculilor care pot obtura canalul sau din cauza anumitor paraziţi.
Calculii biliari şi hepatici pot deci bloca căile de acces ale fermenţilor pancreatici (canalul Wirsung şi orificiul de pătrundere din acesta în duoden). Pancreasul secretă 1,5-2 litri de fermenţi, iar aceştia nu mai au cum să ajungă în tractul digestiv. Se vor inflama apoi canalele tot mai tare şi în final acestea pot să plesnească.
Cauzele bolii mai pot fi şi sarcina, obezitatea, problemele de circulaţie la nivelul pancreasului, ateroscleroza, paraziţii intestinali, alergia, traumatisme, boli infecţioase, alimentaţia grasă şi abundentă, băuturile alcoolice, etc.
Tratament:
In general nu se tratează naturist în nici o fază, însă se pot da ceaiuri pentru a veni în ajutorul bolnavului. Insă se va respecta cu stricteţe indicaţiile medicului. Fiecare caz în parte trebuie analizat şi apoi se va prescrie un anumit regim alimentar aşa că nici aici nu se pot da nici măcar sugestii, ci medicul după o analiză foarte exactă va stabili cu siguranţă ce anume este voie şi ce nu să se consume.
Plante utile: afin, cătină, coada racului, lichen de piatră, obligeană, muşeţel, orz, păpădie, tătăneasă, urzică.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) se pune 1 linguriţă de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este socotită ca insulină vegetală (principalul hormon secretat de pancreas) ajutând la mai uşoara funcţionare a pancreasului.Cătină (Tamarix ramosissima) se indică folosirea acestor fructe crude sau sub formă de tincturi obţinute din fructe. Se poate lua în acest caz câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Este considerat o polivitamină naturală. Se poate folosi perioade lungi de timp.
Coada-racului (Geum urbanum) 1 linguriţă de rizomi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni în cazurile în care se doreşte o diminuare a secreţiilor.
Lichen de Islanda (Cetraria islandica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni. Are efect antibiotic.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este indicat mai ales atunci când există şi o afecţiune bacteriană. Muşeţelul fiind un bun antibiotic.
Obligeană (Acorus calamus) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi se strecoară. Se consumă cu linguriţa în cursul întregii zile. Reglează glandele din organism.
Orz (Hordeum vulgare) cereale sub orice formă: germinate apoi măcinate şi amestecate cu miere (se iau câte 50 g pe zi), suc din mlădiţe tinere (20 ml de 3 ori pe zi) sau sub diferite forme care există în comerţ în special la magazinele naturiste şi atunci se va respecta indicaţia producătorului. Pe lângă multele vitamine, minerale, etc acestea ajută la regenerarea întregului organism. Se pot folosi şi în cure de lungă durată. Este bine să fie luate înainte de mesele principale cu cel puţin 15 minute înainte.
Păpădia (Taraxacum officinalis)- 2 linguriţe de frunze se pun la 250 ml apă rece se pun la foc şi se lasă să fiarbă timp de 1 minut apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este util în toate dereglările metabolice, deoarece reglează metabolismul perturbat.
Schinduful (Trigonela foenum graecum) vindecă afecţiunile pancreasului. Schinduful este recunoscut pentru virtuţile sale medicinale încă din antichitate. Are următoarele proprietăţi: aperitiv, galactogog, antiinflamator şi cicatrizant. Are multă vitamina PP şi este indicat în toate afecţiunile pancreasului şi în toate formele de diabet. Se ia 10 g de pudră de seminţe pe zi în 2-3 reprize cu un pahar mare de apă. Pentru tratarea anemiei, asteniei fizice şi intelectuale, pentru stimularea metabolismului şi a sistemului nervos, preparaţi un macerat din 50g seminţe la 500 ml apă rece. Se lasă apoi vasul acoperit 24 ore. Se bea 1-2 pahare pe zi. Se poate face în cure de lungă durată.
Tătăneasă (Sympytum officinalis) se pune 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi.
Urzică (Urtica dioica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este utilă pentru că este o plantă cu acţiuni multiple. Ajută la dezintoxicarea organismului, are multe minerale şi principii active care o fac utilă la tratarea acestei afecţiuni. Se poate folosi şi tinctura.
Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afecţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.
Va urmaresc de mult timp.Multumesc mult pentru informatiile si sfaturile de aici.
ReplyDeleteGanduri bune de la Vrancea!