Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecţiune neurologică degenerativă, caracterizată prin distrugerea lentă şi progresivă a celulelor nervoase.
Cel mai frecvent această afecţiune îşi face simţită prezenţa la persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani, statisticile arătând că vârsta medie de apariţie a bolii este de 57 ani. Pe plan mondial, Parkinsonul este diagnosticat la circa 300.000 de persoane noi în fiecare an, ajungându-se ca această maladie să afecteze 1% din persoanele trecute de 65 de ani.
De asemenea, un aspect foarte important de menţionat este acela că incidenţa bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbaţi decât la femei.
Bolnavii parkinsonieni pot prezenta simptome diferite şi foarte diversificate, în funcţie de stadiul bolii, evoluţia acesteia făcându-se relativ lent. Primele semne de boală apar când circa 60-80% din zona creierului responsabilă cu activităţile motorii este afectată. La început, simptomele pot fi confundate cu problemele specifice vârstei înaintate, dar pe măsura agravării acestora diagnosticul devine evident.
Există 3 semne principale ale bolii Parkinson, la care se adaugă şi alte simptome:
1. Tremorul (oscilaţiile lente, regulate şi involuntare apărute la nivelul mâinii, braţului, piciorului sau capului). Acesta este primul simptom care apare la parkinsonieni. El apare mai ales când bolnavul stă în repaus şi este accentuat atunci când acesta este obosit sau stresat. Tremorul dispare în somn sau în timpul mişcării.
2. Rigiditatea musculară poate afecta mai ales muşchii de la nivelul feţei, gâtului sau a membrelor inferioare, ducând la oboseală musculară şi la anchilozare. De asemenea, se va observa cum bolnavul reduce balansarea braţului în timpul mersului.
3. Limitarea şi încetinirea mişcărilor (numită în termeni medicali bradikinezie) este caracterizată prin diminuarea mişcărilor mimice, prin rărirea clipitului şi scăderea amplitudinii mişcărilor. Vocea devine şoptită, pacientul scapă salivă pe la colţurile gurii, se îneacă des şi tuşeşte când se străduieşte să vorbească, având dificultăţi la articularea cuvintelor. Bolnavul are probleme şi cu scrisul de mână care devine indescifrabil.
Un alt semn important al bolii Parkinson este şi dificultatea de menţinere a echilibrului (numită şi instabilitate posturală). Acest semn apare în stadiile avansate ale afecţiunii, de obicei după 8 ani de evoluţie a bolii şi are o însemnătate foarte mare deoarece poate conduce la invaliditatea pacientului.
- Pe parcursul bolii, pacientul mai poate suferi de alterarea funcţiilor intestinului şi a vezicii, apărând constipaţie şi incontinenţă urinară (incapacitatea de a reţine urina).
- Afectarea sistemului nervos conduce la pierderi de memorie, la stări de confuzie, tulburări de somn şi tardiv la demenţă (care afectează 15-30% dintre pacienţi). În plus apar şi modificări ale personalităţii.
- Atunci când bolnavul stă în picioare apare deseori scăderea tensiunii arteriale (hipotensiunea ortostatică).
- Nu în ultimul rând pot apărea probleme la nivelul pielii: pielea devine grasă, apare mătreaţa şi dermatita seboreică.
Cauza principală care conduce la apariţia bolii Parkinson este afectarea celulelor nervoase până la distrugerea lor, fapt care determină incapacitatea creierului de a mai controla eficient buna funcţionare a sistemului nervos.
Celulele nervoase afectate de boala parkinson sunt localizate în centrul creierului într-o zonă numită medical “substanţa neagră”. Aceste celule produc o substanţă numită dopamină, care este un neurotransmiţător care are rol în controlarea mişcărilor. Atunci când aceste celule nervoase sunt afectate, nivelul de dopamină scade şi astfel se declanşează toate problemele bolnavului legate de mişcare (tremorul, pierderea echilibrului etc.).
Din păcate, studiile medicale efectuate până în prezent nu au reuşit să afle cauza ce duce la distrugerea neuronilor din substanţa neagră. Mulţi medici cercetători cred că acest lucru este declanşat de factori genetici, însă doar un număr foarte mic de persoane diagnosticate cu această afecţiune au o rudă apropiată ce suferă de boala Parkinson. Alte cauze declanşatoare mai pot fi vârsta, toxinele din mediul înconjurător (substanţe poluante, pesticide, droguri, medicamente neuroleptice, intoxicaţii cu monoxid de carbon) sau radicalii liberi, însă nici una din acestea nu a fost încă dovedită.
Medicii specialişti recomandaţi pentru consultaţii în boala Parkinson
Boala Parkinson poate fi diagnosticată şi urmărită de medicul de familie, de medicul neurolog şi de medicul de medicină internă. Pe parcursul bolii se mai recomandă ca pacientul să fie monitorizat şi ajutat şi de medicul logoped (care va acorda sprijin în momentul în care bolnavul începe să aibe probleme de vorbire), de medicul fizioterapeut (care va implementa un program special cu exerciţii de mişcare) şi de medicul specialist în terapie ocupaţională.
Până în prezent nu s-a descoperit niciun tratament curativ pentru boala Parkinson. Cu toate acestea, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, cele mai folosite produse fiind antagoniştii de dopamină. În plus, schimbarea stilului de viaţă joacă un rol important în evoluţia afecţiunii.
Tratamentul afecţiunii are ca obiectiv controlarea simptomelor pe o perioadă de timp cât mai lungă, rezultatele obţinute în mod obişnuit în prezent fiind bune pe o perioadă de 4-6 ani. Ulterior, după această perioadă boala se agravează şi apare invaliditatea pacientului.
Din punct de vedere al stilului de viaţă, s-au remarcat ameliorări semnificative ale simpromelor bolii la pacienţii care au menţinut un stil de viaţă activ şi şi-au adaptat o alimentaţie sănătoasă, cu o dietă naturală care să includă fructe, vegetale, cereale, legume, peşte, carne de pasăre, carne slabă şi produse lactate slabe.
Tratamente naturiste cu rezultate bune în boala Parkinson
- Maceratul de cătină este un preparat natural de mare ajutor pentru bolnavii de Parkinson. Puneţi 2 linguriţe de pulbere de cătină într-un pahar cu apă şi lăsaţi la macerat, la temperatura camerei, de seara până dimineaţa. A doua zi maceratul se amestecă cu o linguriţă de miere lichidă. De asemenea, preparatul poate fi îmbogăţit prin adaosul unei linguriţe de pulbere de măceşe şi de afine. Se va consuma dimineaţa pe stomacul gol, cu un sfert de oră înaintea mesei, în cure de câte 4 săptămâni. Lichidul nu se filtrează, iar la sfârşit se consumă şi pasta de catină rămasă în pahar.
Acest tratament este eficient contra convalescenţei, pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru îmbunătăţirea alimentaţiei bolnavului, mai ales în perioadele de restricţii culinare, pentru prevenirea apariţiei asteniei. Dacă pacientul nu are poftă de mâncare, maceratul de cătină îi vine în ajutor. În acest caz se va lua cu 15 minute înainte de masă macerat amestecat cu câteva picături de suc proaspăt de lămâie.
- Sucul de măcrişul-iepurelui este un preparat prescris deseori în parkinsonism. Este importantă respectarea cu stricteţe a diluării sucului, aşa cum a prescris-o medicul specialist. Nu administraţi acest remediu fără recomandarea medicului. Sucul se va administra în doză de 3-5 picături pe oră, luate într-o infuzie de coada-şoricelului. De asemenea, acest suc se poate folosi şi extern pentru fricţionarea şirei spinării.
- Puneţi zilnic pe ceafă comprese cu biter suedez şi menţineţi timp de 4 ore. Acest remediu ajută la calmarea tremurului membrelor. În cazul în care se produce şi înţepeneala acestora este indicat să faceţi băi de cimbru, timp de 20 de minute. Puneţi într-un litru de apă opărită 200 g de cimbru. Turnaţi apoi infuzia în apa de baie. Aveţi grijă ca nivelul apei din baie să nu treacă de nivelul inimii.
- Preparaţi un macerat din 30 g rădăcină de valeriană, 20 g scoarţă de stejar şi 30 g rădăcină de tătăneasă, toate adăugate în 250 ml de apă. Lăsaţi să se macereze peste noapte, apoi beţi câte 2 căni pe zi.
Se va institui o alimentaţie cu grâu germinat, ovăz suc din mlădiţe tinere şi se vor da multe vitamine obţinute din sucurile de legume şi fructe atunci pe loc. În fazele incipiente a afecţiunii acestea pot să aducă vindecarea. La toate acestea se mai poate adăuga un tratament susţinut cu vâsc tinctură câte 20 picături de 3 ori pe zi luate cu puţină apă, Ginseng şi Ginko-Biloba.
În fazele avansate ale bolii care sunt şi mai grave este influenţată foarte puţin sau chiar deloc, lucru ce ne îndeamnă să spunem că acestea sunt indicate să se folosească cât mai repede, de fapt la primele manifestări ale acestei afecţiuni.
Sucul de salată verde contribuie foarte mult la diminuarea durerilor şi încordărilor care pot apare şi se poate folosi câte 300 ml pe zi, mai ales dacă la acesta se adaugă şi sucul de morcovi şi câte 20 ml de suc de pătrunjel. Se face în acest fel o cură de lungă durată cu efecte foarte bune pentru organism şi care va ajuta pe cel bolnav, dacă nu să se vindece, cel puţin să-şi amelioreze starea.
Cel mai frecvent această afecţiune îşi face simţită prezenţa la persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani, statisticile arătând că vârsta medie de apariţie a bolii este de 57 ani. Pe plan mondial, Parkinsonul este diagnosticat la circa 300.000 de persoane noi în fiecare an, ajungându-se ca această maladie să afecteze 1% din persoanele trecute de 65 de ani.
De asemenea, un aspect foarte important de menţionat este acela că incidenţa bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbaţi decât la femei.
Semnele bolii Parkinson
Bolnavii parkinsonieni pot prezenta simptome diferite şi foarte diversificate, în funcţie de stadiul bolii, evoluţia acesteia făcându-se relativ lent. Primele semne de boală apar când circa 60-80% din zona creierului responsabilă cu activităţile motorii este afectată. La început, simptomele pot fi confundate cu problemele specifice vârstei înaintate, dar pe măsura agravării acestora diagnosticul devine evident.
Există 3 semne principale ale bolii Parkinson, la care se adaugă şi alte simptome:
1. Tremorul (oscilaţiile lente, regulate şi involuntare apărute la nivelul mâinii, braţului, piciorului sau capului). Acesta este primul simptom care apare la parkinsonieni. El apare mai ales când bolnavul stă în repaus şi este accentuat atunci când acesta este obosit sau stresat. Tremorul dispare în somn sau în timpul mişcării.
Un alt semn important al bolii Parkinson este şi dificultatea de menţinere a echilibrului (numită şi instabilitate posturală). Acest semn apare în stadiile avansate ale afecţiunii, de obicei după 8 ani de evoluţie a bolii şi are o însemnătate foarte mare deoarece poate conduce la invaliditatea pacientului.
Alte semne:
- Pe parcursul bolii, pacientul mai poate suferi de alterarea funcţiilor intestinului şi a vezicii, apărând constipaţie şi incontinenţă urinară (incapacitatea de a reţine urina).
- Afectarea sistemului nervos conduce la pierderi de memorie, la stări de confuzie, tulburări de somn şi tardiv la demenţă (care afectează 15-30% dintre pacienţi). În plus apar şi modificări ale personalităţii.
- Atunci când bolnavul stă în picioare apare deseori scăderea tensiunii arteriale (hipotensiunea ortostatică).
- Nu în ultimul rând pot apărea probleme la nivelul pielii: pielea devine grasă, apare mătreaţa şi dermatita seboreică.
Cauzele bolii Parkinson
Cauza principală care conduce la apariţia bolii Parkinson este afectarea celulelor nervoase până la distrugerea lor, fapt care determină incapacitatea creierului de a mai controla eficient buna funcţionare a sistemului nervos.
Celulele nervoase afectate de boala parkinson sunt localizate în centrul creierului într-o zonă numită medical “substanţa neagră”. Aceste celule produc o substanţă numită dopamină, care este un neurotransmiţător care are rol în controlarea mişcărilor. Atunci când aceste celule nervoase sunt afectate, nivelul de dopamină scade şi astfel se declanşează toate problemele bolnavului legate de mişcare (tremorul, pierderea echilibrului etc.).
Din păcate, studiile medicale efectuate până în prezent nu au reuşit să afle cauza ce duce la distrugerea neuronilor din substanţa neagră. Mulţi medici cercetători cred că acest lucru este declanşat de factori genetici, însă doar un număr foarte mic de persoane diagnosticate cu această afecţiune au o rudă apropiată ce suferă de boala Parkinson. Alte cauze declanşatoare mai pot fi vârsta, toxinele din mediul înconjurător (substanţe poluante, pesticide, droguri, medicamente neuroleptice, intoxicaţii cu monoxid de carbon) sau radicalii liberi, însă nici una din acestea nu a fost încă dovedită.
Medicii specialişti recomandaţi pentru consultaţii în boala Parkinson
Boala Parkinson poate fi diagnosticată şi urmărită de medicul de familie, de medicul neurolog şi de medicul de medicină internă. Pe parcursul bolii se mai recomandă ca pacientul să fie monitorizat şi ajutat şi de medicul logoped (care va acorda sprijin în momentul în care bolnavul începe să aibe probleme de vorbire), de medicul fizioterapeut (care va implementa un program special cu exerciţii de mişcare) şi de medicul specialist în terapie ocupaţională.
Tratamentul în boala Parkinson
Tratamentul afecţiunii are ca obiectiv controlarea simptomelor pe o perioadă de timp cât mai lungă, rezultatele obţinute în mod obişnuit în prezent fiind bune pe o perioadă de 4-6 ani. Ulterior, după această perioadă boala se agravează şi apare invaliditatea pacientului.
Din punct de vedere al stilului de viaţă, s-au remarcat ameliorări semnificative ale simpromelor bolii la pacienţii care au menţinut un stil de viaţă activ şi şi-au adaptat o alimentaţie sănătoasă, cu o dietă naturală care să includă fructe, vegetale, cereale, legume, peşte, carne de pasăre, carne slabă şi produse lactate slabe.
Tratamente naturiste cu rezultate bune în boala Parkinson
- Maceratul de cătină este un preparat natural de mare ajutor pentru bolnavii de Parkinson. Puneţi 2 linguriţe de pulbere de cătină într-un pahar cu apă şi lăsaţi la macerat, la temperatura camerei, de seara până dimineaţa. A doua zi maceratul se amestecă cu o linguriţă de miere lichidă. De asemenea, preparatul poate fi îmbogăţit prin adaosul unei linguriţe de pulbere de măceşe şi de afine. Se va consuma dimineaţa pe stomacul gol, cu un sfert de oră înaintea mesei, în cure de câte 4 săptămâni. Lichidul nu se filtrează, iar la sfârşit se consumă şi pasta de catină rămasă în pahar.
Acest tratament este eficient contra convalescenţei, pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru îmbunătăţirea alimentaţiei bolnavului, mai ales în perioadele de restricţii culinare, pentru prevenirea apariţiei asteniei. Dacă pacientul nu are poftă de mâncare, maceratul de cătină îi vine în ajutor. În acest caz se va lua cu 15 minute înainte de masă macerat amestecat cu câteva picături de suc proaspăt de lămâie.
- Sucul de măcrişul-iepurelui este un preparat prescris deseori în parkinsonism. Este importantă respectarea cu stricteţe a diluării sucului, aşa cum a prescris-o medicul specialist. Nu administraţi acest remediu fără recomandarea medicului. Sucul se va administra în doză de 3-5 picături pe oră, luate într-o infuzie de coada-şoricelului. De asemenea, acest suc se poate folosi şi extern pentru fricţionarea şirei spinării.
- Puneţi zilnic pe ceafă comprese cu biter suedez şi menţineţi timp de 4 ore. Acest remediu ajută la calmarea tremurului membrelor. În cazul în care se produce şi înţepeneala acestora este indicat să faceţi băi de cimbru, timp de 20 de minute. Puneţi într-un litru de apă opărită 200 g de cimbru. Turnaţi apoi infuzia în apa de baie. Aveţi grijă ca nivelul apei din baie să nu treacă de nivelul inimii.
- Preparaţi un macerat din 30 g rădăcină de valeriană, 20 g scoarţă de stejar şi 30 g rădăcină de tătăneasă, toate adăugate în 250 ml de apă. Lăsaţi să se macereze peste noapte, apoi beţi câte 2 căni pe zi.
Se va institui o alimentaţie cu grâu germinat, ovăz suc din mlădiţe tinere şi se vor da multe vitamine obţinute din sucurile de legume şi fructe atunci pe loc. În fazele incipiente a afecţiunii acestea pot să aducă vindecarea. La toate acestea se mai poate adăuga un tratament susţinut cu vâsc tinctură câte 20 picături de 3 ori pe zi luate cu puţină apă, Ginseng şi Ginko-Biloba.
În fazele avansate ale bolii care sunt şi mai grave este influenţată foarte puţin sau chiar deloc, lucru ce ne îndeamnă să spunem că acestea sunt indicate să se folosească cât mai repede, de fapt la primele manifestări ale acestei afecţiuni.
Sucul de salată verde contribuie foarte mult la diminuarea durerilor şi încordărilor care pot apare şi se poate folosi câte 300 ml pe zi, mai ales dacă la acesta se adaugă şi sucul de morcovi şi câte 20 ml de suc de pătrunjel. Se face în acest fel o cură de lungă durată cu efecte foarte bune pentru organism şi care va ajuta pe cel bolnav, dacă nu să se vindece, cel puţin să-şi amelioreze starea.
Tratament naturist curativ boala Parkinson !!! Efecte vizibile in primele 2-3 saptamini si disparitia tremuraturilor ! bogdan2200@yahoo.com
ReplyDeleteTratament naturist curativ boala Parkinson !!! Efecte vizibile in primele 2-3 saptamini si disparitia tremuraturilor ! bogdan2200@yahoo.com
ReplyDeleteOricand se pot incerca tratamentele naturiste, dar nu sunt suficiente. Trebuie ajutate si de un tratament medicamentos.
ReplyDelete