Google translate

    readers online

Abulie

Abulie.

Este o boală caracterizată prin lipsa de iniţiativă, spontaneitate, promptitudine. Mai ales se observă în: confuzie mintală, schizofrenie, depresie, melancolie, etc. Bolnavul abulic stă de obicei nemişcat timp îndelungat, răspunde greu şi lacunar la întrebări şi nu execută nici o comandă solicitată de interlocutor.
În aceste situaţii se va afla cauzele abuliei. În cazul intoxicaţiei medicamentoase se va exclude medicamentaţia şi se face o cură de dezintoxicare. În toate cazurile se va discuta cu mare atenţie cu bolnavul, iar cei din jur vor căuta să evite situaţiile conflictuale sau temerile bolnavului. Se va căuta asigurarea liniştii fizice, găsirea unei motivaţii pentru a trăi, dar toate acestea cu cea mai mare atenţie.
Se va face prima dată neapărat o analiză a situaţiei sociale şi familiale insistându-se pe perioada de dinaintea apariţiei afecţiunii aflând în acest fel ce anume a putut produce această afecţiune şi se va vedea ce anume la afectat. Se va apropia cu dragoste de el căutând să-i simţiţi pulsul şi în acest fel se vor discuta pe faţă mai multe probleme urmărindu-se orice modificare a pulsului. S-ar putea ca anumite probleme care le consideraţi banale să fie foarte importante pentru bolnav. Urmărind modificările pulsului se poate stabili care sunt acestea şi se poate atunci să se discute ceea ce îl interesează căutând să-i captaţi atenţia. Se va căuta o motivaţie logică (pentru bolnav, nu pentru dv) şi se va căuta să se înlăture prin discuţii calme tensiunea interioară generată de acestea.
Se va face totul pentru a se reface circulaţia periferică care de multe ori este deficitară la aceşti bolnavi, preferabil cu tratamente naturiste (băi, preparate din plante).
Alimentaţia bolnavului:
Bolnavul va primi alimentaţie cu sucuri de legume şi fructe în funcţie de toleranţa organismului.
De preferinţă se vor consuma în timpul tratamentului: nuci, seminţe oleaginoase, oţet de mere cu miere, miere zilnic, fără nici un pic de zahăr. Se evită preparatele cu făină şi de panificaţie. Datorită acestei afecţiuni bolnavii mănâncă uneori în neştire.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: ciuboţica cucului, hamei, levănţică, păducel, roiniţă, schinduf, sunătoare, talpa gâştei, valeriană.
Se vor consuma sub formă de ceaiuri, câte 1-2 pe zi sau chiar tincturi. Doza şi din care se face depinde de gravitatea şi de simptomele bolii. Este bine să se dea aceste ceaiuri care vor ajuta bolnavului să doarmă mai liniştit. Se va urmării însă şi somnul pentru că există bolnavi care au adevărate coşmaruri în timpul somnului şi în aceste cazuri la trezire se va căuta să se analizeze acestea şi treptat să se explice pe înţelesul bolnavului în aşa fel ca aceste stări să dispară.
Se indică consultul la un psiholog şi eventual tratament de specialitate.
În toate situaţiile se vor evita toate stările conflictuale.
Băi calmante cu diferite plante, masajul executat de personal calificat va ajuta să se obţină o relaxare a organismului.
Se pot folosi de asemenea uleiuri volatile calmante de levănţică, etc.
În toate cazurile este foarte util să i se dea importanţă bolnavului şi să se arate că fără el nu se poate duce o viaţă normală în sânul familiei, arătându-i o mare importanţă şi utilitate pentru familie. Se va căuta să i se dea să facă cât mai multe lucruri simple dar care să i se spună că numai el le poate face perfect şi familia are nevoie de ceea ce face el. de foarte multe ori această afecţiune apare în urma unor situaţii în care cel în cauză se simte inutil ori acest lucru va face ca să-şi revină mult mai repede.
Se va căuta de asemenea o ocupaţie care să-l intereseze şi chiar să-i placă.
Se mai poate căuta o persoană de sex opus care să-i arate foarte clar cât este de important pentru ea. Uneori este nevoie chiar de satisfacţii erotice care pot să contribuie la o ameliorare sau chiar să ajute foarte mult la vindecare.
Lauda dar nu exagerată este de mare ajutor.
Chiar şi după vindecare oricând se poate să apară recidive deci va trebui o mare atenţie.
În general apare la copiii sau adulţii care au fost singuri la părinţi şi în cursul educaţiei au fost cocoloşiţi şi nu au avut parte de greutăţi ne fiind căliţi. La cei care sunt mai mulţi fraţi şi au avut parte de o serie de greutăţi nu este prezentă această afecţiune.

No comments:

Popular Posts

Followers

Subscribe Now