Siropuri si sucuri din fructe, legume, plante medicinale
Siropuri si sucuri din fructe, legume, plante medicinale Siropuri
1. SIROPUL DE PÃPÃDIE
- se pun de 2 ori câte 2 mâini pline de flori de pãpãdie într-un litru de apã rece. Se pun la foc mic pânã începe sã fiarbã, se lasã sã dea câteva clocote, apoi se ia de pe foc si se lasã la macerat pânã a doua zi. Se goleste conţinutul prin sitã, se strecoarã, florile se storc bine, iar sucul se amestecã cu zahãr nerafinat, la care se adaugã 1 lãmâie tãiatã felii, fãrã coajã. Oala se pune fãrã capac pe maşina de gãtit, la foc mic, pentru a se pãstra toate vitaminele, pânã devine un sirop mai consistent. Apoi se rãceste si se poate consuma uns pe pâinea cu unt. Se foloseşte ca depurativ în acnee, bolile biliare si hepatice.
2. SIROPUL DE PATLAGINÃ
- de 2 ori câte 2 mâini de frunze de plantã, spãlate, se trec prin maşina de tocat carne. La acest terci se adaugã putinã apã, iar pentru a se întãri, se adaugã 300 gr de zahãr nerafinat si 250 gr miere. Se pune totul la fiert la foc mic, amestecând continuu, pânã se formeazã un lichid vâscos, care se toarnã fierbinte în borcane si se pãstreazã la frigider.
Altã retetã se praparã astfel: frunzele spãlate se pun în straturi cu zahãr nerafinat într-un borcan, se apasã ca sã se îndese, iar în zilele urmãtoare se mai adaugã straturi pânã se umple bine borcanul.
Se acoperã cu 3 straturi de celofan (sau se acoperã cu un capac prin înşurubare), se aseazã deasupra o scândurã si se pune o piatrã pe ea, apoi borcanul se îngroapã în pãmânt astfel încât scândura si piatra sã rãmânã vizibile si se lasã la macerat timp de 3 luni.
Apoi se scoate borcanul din pãmânt, se stoarce sucul prin strecurãtor de fructe (nu prin tifon), se pune sã dea câteva clocote, se trage în borcane care se acoperã bine.
Se utilizeazã la curãtirea sângelui de impuritãti, toxine si virusi. Se ia câte o lingurã (copii câte o linguritã) înaintea fiecãrei mese, are efect în bronsite, astm, tuse alte boli ale cãilor respiratorii.
Sucuri
Sucurile de fructe si legume având valoare energeticã redusã, pot înlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducând astfel substanţial nivelul energetic al raţiei alimentare, fãrã a diminua volumul mesei. Dacã 100 gr de pâine oferã 230-250 calorii, aceeaşi cantitate de pepeni galbeni sau roşii dau 30-40 calorii. Dacã 100 gr smântânã dau 200-300 calorii, aceeaşi cantitate de mere, pere sau prune, furnizeazã 71-80 calorii.
In continuare sunt prezentate câteva proprietati ale sucurilor din fructe si legume:
*
Sucurile scad colesterolul din sânge si din bilã, prevenind concentrarea si precipitarea lui în colecist, sub formã da calculii. În acelasi timp sucurile dezintegreazã acidul uric, prevenind pe aceastã cale formarea calculilor renali, pe bazã de uraţi.
*
În bolile renale, care evolueazã cu creşterea retenţiei de apã, ca si în acelea cu retenţie de substanţe azotate în sânge (uree si acid uric), aceleaşi sucuri prin acţiunea lor diureticã împiedicã acest inconvenient.
*
Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si legume se influenteazã favorabil si evoluţia insuficientei cardiace; totodatã vitaminele si zaharurile naturale conţinute de fructe si unele zarzavaturi tonificã muşchiul inimii, crescându-i astfel puterea de contracţie.
*
Sucul de struguri poate acoperi 90-95% din necesitãtile de vitamina C ale organismului.
*
Sucul de roşii este bogat în acid ascorbic, vitamina C, apoi în caroten, fier, potasiu. Acest suc stimuleazã secreţiile digestive, motiv pentru care luat înainte de masã este aperitiv, ca si sucul de telinã. Sucul de roşii reprezintã o bãuturã reconfortantã, cu indicaţii speciale în anemii si convalescentã.
*
Sucul de varzã albã reprezintã la rândul sãu un bogat rezervor de vitamina C, de derivaţi sulfuroşi cu marcatã activitate antimicrobianã, ca si de sãruri. Conţine un principiu activ cu acţiune antitiroidianã, ca si un factor cicatrizant în ceea ce priveşte ulcerele gastroduodenale, factor identificat de cercetãtori americani încã din 1956 si denumit de cãtre aceştia vitamina U.
*
Sucul de morcovi impresioneazã prin cantitãtile mari de caroten, motiv pentru care se bucurã de mare trecere în toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
*
Sucul de ridichi negre dã rezultate excelente în colecistitele si anginocolitele cronice, mai ale însoţite de constipaţie, exercitând efecte benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, uşurând în felul acesta secretarea bilei.
Sucuri din fructe
Sucul de grepfruit
Conţine multe minerale, vitamine (C, B1 si B2, PP), enzime, pectina, acid citric etc. Este aperitiv, tonic, depurativ, antihemoragic. Este indicat in anorexii, dispepsii, oboseala, stări febrile, artrita, afectiuni pulmonare. Se administrează 3 pahare pe zi, înainte de mesele principale. Se consuma ca atare sau îndulcit cu miere.
Sucul de lămâie
Conţine acid citric, acid malic, glucide, săruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este răcoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant, carminativ.
Este indicat in infecţii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroza, demineralizare, creştere la copii, diaree, dizenterie, paraziţi intestinali. Se administrează intr-o jumătate de pahar de apa îndulcita, numărul de lamii stoarse crescând progresiv pana la 8-10 lamii pe zi. După o cura de o luna, numărul de lamii stoarse începe sa descrească.
Combinaţia dintre sucul de lămâie, morcov, sfecla si castraveţi ajuta la curăţirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine.
In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunţe la carne, amidon, zaharuri.
Sucul de mere
Conţine zaharoza, celuloza, pectina, săruri minerale, vitamine: B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, răcoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin, antireumatismal. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stări febrile, gastrita, ulcer gastric, insomnii, cefalee.
Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate vârstele. Se administrează câte 3-4 pahare pe zi, înainte de masa. Combinat cu celelalte sucuri mai puţin plăcute la gust, le da o aroma deosebita.
Sucul de pere
Conţine acizi, hidraţi de carbon, pectina, vitamine: A, B1, B2, PP, C, săruri minerale. Este diuretic, antiputrid, laxativ, sedativ, răcoritor. Se recomanda in reumatisme, guta, astenie, surmenaj, TBC, sarcina, diaree. Se recomanda câte 2-3 pahare de suc pe zi, cu 30 de minute înainte de mese.
Sucuri din legume
Sucul de ardei gras
Sucul de ardei gras conţine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Ajuta la curatarea pielii de petele închise la culoare. Este bun in colici intestinale, crampe, meteorism. Sucul este mai eficient daca este combinat cu suc de morcov si de spanac, in proporţie de 1:2:2. Se bea cu înghitituri mici, cu 30 de minute înainte de mesele principale.
Sucul de cartofi
Sucul de cartofi conţine hidraţi de carbon, protide, lipide, săruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Este hrănitor, diuretic, energizant, cicatrizant, antispasmodic, antiulceros. Este indicat in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, diabet, litiaza biliara, constipaţie. Se bea câte 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi, timp de o luna in diabet sau ulcere gastroduodenale. In caz de litiaza biliara, obezitate, constipaţie sau hemoroizi, se bea câte 1/2 pahar de 1-2 ori pe zi. Daca nu poate fi suportat simplu, se poate amesteca cu miere, suc de morcovi, cu câteva picături de suc de lămâie sau de cătina.
Sucul de castravete
Sucul de castraveţi conţine vitamine (A, B, C), oxid de calciu, magneziu, sulf. Este răcoritor, depurativ, diuretic. Se recomanda in stări subfebrile, intoxicaţii, in reumatism sau guta. Fiind cam fad se foloseşte cu suc de ţelina, de mar sau de morcov. Se foloseşte cu succes in cosmetica pentru tratarea ridurilor.
Sucul de ceapa
Conţine vitamine (A, B, C), săruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, antiseptic, antiinfecţios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizează in astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afectiuni respiratorii (guturai, bronşita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza, obezitate, impotenta, prostatite, edeme. Se poate amesteca cu puţin suc de ţelina sau de morcovi, sau cu câteva picături de lămâie; se poate bea de asemenea diluat cu apa (câte 1/2 pahar de 2 ori pe zi).
Sucul de fasole verde
Conţine vitamine: A, B, C, săruri minerale, hidraţi de carbon, oligoelemente. Este diuretic, depurativ, antiinfecţios, tonic hepatic. Se foloseşte in reumatism, guta, diabet, litiaza renala. Se administrează câte 1/2 pahar pe zi.½
Sucul de ridiche neagra
Conţine vitaminele B si C. Este colecistochinetic, aperitiv si digestiv, diuretic, antialergic, sedativ nervos. Este indicat in litiaze biliare, colecistite, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm, reumatism, guta, rahitism, alergii, eczeme.
Pentru a obţine sucul, se foloseşte ridichea cu tot cu frunze. Se beau 20-50 de grame pe zi, deoarece este foarte puternic. In cazurile de litiaza biliara se beau zilnic câte 200-400 ml de suc.
Se administrează de obicei in combinaţie cu suc de morcovi, in acest fel ajutând la refacerea mucoaselor din organism.
Sucul de sfecla roşie
Conţine zaharuri, săruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B, C, PP. Este răcoritor, foarte nutritiv si energetic. Se recomanda in anemii, demineralizare, TBC si chiar si in cancer. Este foarte folositor in cazul epidemiilor de gripa.
Este contraindicat diabeticilor.
Nu este indicat sa se consume prea mult suc de sfecla, deoarece da stări de voma si greţuri, ca urmare a efectului de epurare rapida a substanţelor toxice din ficat. Se recomanda un pahar de suc de sfecla pe zi, repartizat in trei reprize.
Combinaţia dintre sucul de lămâie, morcov, sfecla si castraveţi ajuta la curăţirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunţe la carne, amidon, zaharuri.
Sucul de spanac
Conţine săruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este remineralizant, antianemic, antiscorbutic, cardiac tonic. Este recomandat in anemii, convalescenta, scorbut, rahitism, astenie fizica si nervoasa, arsuri. Este foarte bun pentru curatarea întregului traiect digestiv. Consumat in cantitate de 500 ml pe zi a vindecat constipaţii cronice.
Sucul de varza
Conţine săruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B1, B2, C, PP. Este diuretic, remineralizant. Sucul de varza cruda se recomanda in gastrite, ulcer gastric si duodenal, bronsite, in erupţii cutanate. Pentru a evita balonările, este bine sa se înceapă cu suc de morcov sau de spanac timp de 2-3 saptamani, după care se trece la sucul de varza. Se beau 1-2 pahare de suc de varza pe zi
Sucul de ţelina
Conţine săruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este aperitiv, tonic al sistemului nervos si general, remineralizant, diuretic, depurativ, antireumatismal. Se foloseşte in inapetenţa, astenie, surmenaj, convalescenta, demineralizare, reumatism, guta, afectiuni pulmonare, litiaza urinara, impotenta. Se administrează câte 1-2 linguriţe de 3 ori pe zi înainte de mese, sau câte 1/2 pahar pe zi timp de 15-20 de zile in cure intensive. Favorizând eliminarea excesului de apa din ţesuturi, poate fi folosit in cure de slăbire
BRAVO...SUPER SFATURI PTR. TOATA LUMEA
ReplyDelete