-->

Cum trebuie sa ne hranim ca sa nu ne imbolnavim.

Cum trebuie sa ne hranim ca sa nu ne imbolnavim.

Fructele si legumele - sursa de sanatate

Diversitatea alimentara este corelata si cu statutul nutritional biochimic. De fiecare data, medicii subliniaza importanta fructelor si a legumelor pentru o alimentatie sanatoasa, mentionînd adesea rolul terapeutic pe care acestea îl joaca în cazul bolilor cardiovasculare sau al obezitatii.

Insuficienta alimentara

Aceasta duce la aparitia unor grave carente în ceea ce priveste numarul nutrimentelor, al micronutrimentelor sau al phitonutrimentelor, mai ales atunci cînd este vorba despre persoanele în vîrsta.

Scorul de varietate alimentara

O persoana poate avea un profil alimentar monoton sau complex în functie de ceea ce manînca. Mai multe studii au demonstrat ca, o data cu înaintarea în vîrsta, apetitul scade si pofta de a mai mînca o ciocolata, de exemplu, se diminueaza treptat. Aceasta tendinta de reducere a poftei de mîncare si de scadere a curiozitatii culinare se explica prin conditiile de natura medicala, sociala sau economica, conditii care afecteaza atît modul de hranire a organismului, cît si statutul nutritional al acestuia. Prin urmare, este esential sa asiguram persoanelor în vîrsta o alimentatie buna si pe cît se poate de variata, fapt ce favorizeaza echilibrul nutritional.

Cum ne putem salva neuronii

Cu cît înaintam în vîrsta, cu atît riscam sa suferim de boli neuro-degenerative. În ultimii 50 de ani maladii precum Alzheimer sau Parkinson au rapus zeci, daca nu sute, de vieti. Cazurile patologice si mai ales batrînetea sînt asociate în general cu tulburari de comportament ce dezechilibreaza serios ritmul biologic al organismului uman.

Creierul se îmbolnaveste

Perioxidantii din lipide si din proteinele celulare, ca si elementele oxidante din ADN sint factorii principali care declanseaza acest proces degenerativ la nivelul creierului. Cea mai accesibila metoda de prevenire a aparitiei deteriorarilor neuro-comportamentale consta în a consuma cît se mai multe fructe si legume proaspete. Continutul ridicat de vitamine pe care îl regasim în fructe si legume este bine cunoscut de toata lumea. De aceea, acest medicament suta la suta natural nu este recomandat doar pacientilor care acuza afectiuni cardiovasculare sau reumatice, ci si în cazul celor care sufera de cancer sau deficiente la nivelul creierului.


Legumele si fructele nu numai ca previn îmbatrînirea, dar chiar inverseaza procesul de atrofiere musculara si de oxidare interna a organismului.

Deoarece legumele si fructele sînt foarte bogate în antioxidanti de tipul vitaminelor C si E, totdeauna o dieta naturista de felul acesta este eficienta împotriva îmbatrînirii cerebrale. Capsunile, de exemplu, prin continutul lor bogat în vitamine, contribuie enorm la recuperarea deficientelor de comportament datorate vîrstei înaintate.

Reteta tineretii vesnice: usturoi, spanac si fructe de padure

S-a demostrat ca trei-patru catei de usturoi consumati saptamînal ajuta la mentinerea vie a instictelor chiar daca pacientul în cauza are o vîrsta mai mare de 68 de ani. O dieta care contine în meniu mult spanac si fructe de padure, urmata timp de 12 luni, o data la doi ani, previne în proportie de aproximativ 80 la suta din situatii aparitia tulburarilor cognitive sau de comportament, mai ales cînd este vorba despre persoane de vîrsta a treia.

Extractul de spanac

Cercetatorii au obsevat ca spanacul amelioreaza capacitatea de memorare, precum si diversi parametri biochimici, cum ar fi eliberarea neuro-transmitatorilor, sensibilitatea receptorilor neuronali sau activitatea enzimelor implicate în procesul de comunicare neuronala.


Cum se mentine continutul de substante hranitoare in alimente

Chiar daca alimentele pe care le consumam sint de cea mai buna calitate, aceasta nu constituie o garantie certa ca toate aceste vitamine (si restul principiilor alimentari) ajung cu adevarat in organismul nostru. Pentru a fi siguri ca majoritatea substantelor atit de folositoare ajung cu adevarat sa fie asimilate de organism, trebuie sa tinem seama de urmatoarele principii fundamentale:

- legumele, zarzavaturile, fructele proaspete, ca si diversele sortimente de carne, trebuie spalate foarte bine. Pentru legume si fructe este cel mai bine ca spalarea sa se faca sub jet de apa, nu prin inmuiere (de pilda, intr-un lighean cu apa rece, in care acestea ramin un timp sa se inmoaie bine). Aceasta se impune, deoarece prin inmuiere mai mult timp vitaminele B si C trec din legume, fructe sau zarzavaturi in apa de spalare, pierzind astfel ceea ce au ele mai de pret;

- salata se prepara pentru o singura data, adica astfel incit sa nu mai ramina, sa se consume atit cit s-a preparat;

- mincarea nu se prepara in vase de arama (mai ales necositorite), caci se distrug atit vitamina C, cit si acidul folic si vitamina E. In plus, exista pericolul de a ne otravi, din pricina coclelii;

- daca vom pastra laptele in vase transparente din sticla, datorita luminii se distrug riboflavina (vitamina B2), vitamina A si vitamina D. Prin urmare, laptele se va pastra la rece, dar si la intuneric (spre exemplu, in frigider, unde lumina nu se aprinde decit la deschiderea usii agregatului frigorific);

- ca si laptele, piinea lasata la lumina pierde aceleasi vitamine pretioase;

- pentru a pierde cit mai putin din vitaminele si mineralele pe care le contine cartoful, acesta este indicat sa fie fiert sau copt in coaja;

- apa in care fierbem legume si zarzavaturi o putem folosi la prepararea supelor sau ciorbelor, iar cea in care fierbem carnea – pentru ciorbe (supe - in cazul carnii de vita sau pasare);

- legumele si fructele trebuie pastrate numai in frigider (de preferinta in cutii speciale), mentinindu-se astfel mai proaspete. In plus, ne vom asigura, cel putin doua-trei zile, ca acestea nu se vor strica, putind astfel sa le folosim cu incredere.

Citeva mituri alimentare

Un continut sarac in grasimi este intotdeauna bine venit? Se poate consuma mincare gatita dimineata? Lucrurile sint confuze cind vine vorba despre ce este si ce nu este bine sa mincam, domeniu in care invataturile populare si stiinta se bat adesea cap in cap. De aceea, Food Standard Agency (FSA) din Marea Britanie (un fel de Oficiul Consumatorului de la noi) a decis sa faca putina ordine in acest domeniu, spulberind unele idei preconcepute. Iata citeva asemenea mituri alimentare des intilnite, pe care FSA le analizeaza pe pagina sa electronica.

Nu este sanatos sa consumi mincare gatita la micul dejun

Nu e intotdeauna asa. Se poate minca la micul dejun bacon slab la gratar, cu oua fierte si rosii gatite tot la gratar. Se mai pot servi ciuperci gatite fara ulei cu piine integrala. Un astfel de mic dejun este si sanatos, si hranitor.

Un produs este neaparat sanatos daca pe eticheta scrie continut redus de grasimi

Daca grasimile sint inlocuite cu alti ingredienti, atunci produsul poate fi chiar mai bogat in calorii decit daca ar fi continut mai multe grasimi.

Fructele sau legumele congelate nu sint la fel de sanatoase precum cele proaspete

Cantitatea de vegetale recomandata pentru fiecare zi este de cel putin cinci portii si nu conteaza daca legumele si fructele sint proaspete, congelate, uscate, in compot sau sub forma de suc (desi sucul de fructe nu trebuie consumat mai mult decit o data pe zi). Fructele uscate precum smochinele, stafidele, curmalele sau prunele sint bune pentru ca ne ofera energie sub forma de glucide si sint o sursa bogata de fibre.

Mincarea vegetariana este o alternativa mai benefica pentru sanatate

Nu intotdeauna! Exista si mincaruri vegetariene care contin multe grasimi, in timp ce carnea rosie slaba, de pe care s-a indepartat grasimea vizibila, nu face nici un rau. Alte optiuni nonvegetariene cu continut scazut de grasimi sint carnea de pui fara piele si pestele gatit fara ulei sau cu ulei putin.

Fructele de avocado sint daunatoare

Fals! Acestea contin grasimi monosaturate care mentin sub control nivelul colesterolului din singe. In cadrul unui regim alimentar sanatos, tendinta este aceea de a reduce cantitatea de grasimi saturate consumata si de a le inlocui pe acestea cu grasimi nesaturate. De asemenea, trebuie sa se reduca cantitatea totala de grasimi consumata. O jumatate de fruct de avocado poate fi una dintre cele cinci portii de fructe care trebuie consumate zilnic.

Daca nu pui cu mina ta sare in mincare inseamna ca maninci nesarat

Fals! Numai 10-15 la suta din continutul total de sare al mincarii reprezinta ceea ce adaugam noi la masa, 75 la suta provenind din mincarea semipreparata sau gata preparata. O persoana consuma zilnic cam 9 grame de sare, adica aproximativ doua lingurite. Cantitatea recomandata este de doar 6 grame.

Margarina contine mai putine grasimi decit untul

Fals! Untul si margarina contin tipuri diferite de grasimi, dar cantitatea este aceeasi sau aproape aceeasi. Pe oricare dintre acestea ati alege-o, aveti grija sa nu faceti abuz!

Dulciurile sint o sursa de vitamine

Fals! Dulciurile contin mult zahar si nu vitamine sau minerale. Consumul regulat de dulciuri intre mese conduce la deteriorarea dintilor. Daca doriti gustari bogate in vitamine si minerale consumati fructe cit mai variate.

Sucul de fructe contribuie la deteriorarea dintilor

Foarte adevarat! Zaharurile din fructele si legumele in stare naturala nu dauneaza dintilor. Dar prin extragerea sucului din fructe se elibereaza zaharuri care pot dauna dintilor, mai ales daca se consuma frecvent. Este recomandat ca sucul de fructe sa fie consumat in timpul mesei, mai ales in cazul copiilor. Intre mese se poate consuma lapte sau apa.

Nu patim nimic daca sarim peste micul dejun

Fals! Cind dormim, postim timp de aproximativ opt ore si este esential sa intrerupem acest post. Desi cei care nu maninca dimineata isi recupereaza necesarul de energie in cursul zilei, ei nu prea au sanse sa recupereze vitaminele si mineralele pe care le pierd la un simplu mic dejun. In plus, daca sarim peste micul dejun avem tendinta sa luam gustari cu continut mare de glucide sau lipide pe la mijlocul diminetii.


Share on Google Plus

About Admin

Sa ne indreptam atentia mai mult la sanatatea noastra, folosind arta traiului sanatos, care presupune disciplinarea mintii si a corpului nostru, neuitand ca de hrana si de bautura ce o inghitim, ca si de aerul pe care il respiram depinde sanatatea noastra.

0 comentários:

Post a Comment