Iată ce ar trebui să nu lipsească din alimentaţia zilnică, în sezonul rece.
Pentru buna funcţionare a organismului este nevoie de
anumiţi combustibili, care să dea randamente maxime: glucide, proteine, lipide,
vitamine, minerale, enzime şi apă. Iată ce ar trebui să nu lipsească din
alimentaţia zilnică, în sezonul rece.
Alimentele consumate asigură buna funcţionare a întregului
organism, dau energia necesară mişcării, combat infecţiile, refac ţesuturile
lezate şi încetinesc procesele de îmbătrânire.
Pe cât posibil, alimentele trebuie să aibă la bază
produse neprelucrate termic şi chimic.
Glucidele (simple
sau complexe) provin din fructe, legume, sucuri naturale, lapte, fibre şi
amidonul din cereale, mazăre şi fasole. Prin digestie, toate formele de glucide
sunt transformate în glucoză, sursa principală de energie, necesară pentru
funcţionarea inimii, a creierului şi pentru forţa musculara.
Proteinele provin
din carne, peşte, brânză, iaurt, ouă, lapte, diferite legume şi fructe (fasole,
mazăre, orez, nuci, alune). Prin transformare în aminoacizi (esenţiali şi
neesenţiali), se reface proteina umană, respectiv masa musculară. Cea mai
sănătoasă sursă de proteine este soia, cu opt aminoacizi esenţiali, bogată în
vitamina B-6.
Lipidele din
grăsimile animale, lapte integral, smântână, brânză au la bază acizii graşi,
saturaţi şi nesaturaţi. Acizii graşi saturaţi sunt transformaţi de ficat în
colesterol, inclusiv în LDL (colesterol rău cu densitate redusă). Acizii graşi
nesaturaţi din uleiul de măsline, rapiţă, arahide, porumb, floarea soarelui,
soia şi din uleiurile de peşte (Omega-3 din somon, heringi, ton) scad
colesterolul din sânge.
Uleiul de măsline are
efecte bune în litiază biliară, rahitism, anemie, diabet, boli cardiovasculare,
varice, cancere.
Legumele proaspete şi fructele coapte, consumate în
mod sistematic, asigură necesarul de vitamine, enzime, fibre alimentare şi săruri
minerale (tomate, ardei gras, spanac, broccoli, conopidă, varză albă şi roşie,
varză de Bruxelles, pătrunjel, morcov, ţelină, sfeclă roşie, fasole verde,
fasole boabe (nu din conserve), ceapă, usturoi, cimbru.
Pătrunjelul, bogat
în clorofilă, vitamine, histidină şi aminoacizi, ar trebui să fie nelipsit de
la masă, întrucât are efecte bune în steatoză hepatică, hepatită, intoxicaţii
cu alcool şi tutun, litiază renală, gută, uremie, prostată, depresie, astenie,
tumori canceroase, astm bronşic, tuberculoză.
Merele (“un
măr la masă ţine doctorul şi boala departe de casă”) combat bolile digestive
(steatoză, litiază, colite, indigestii, constipaţii), au rol în astenia fizică
şi intelectuală, insomnii, oboseală, dureri de cap, boli cardiovasculare
(ateroscleroză coronariană, hipertensiune arterială, infarct miocardic,
tromboze, varice) şi în scăderea colesterolului şi a glicemiei. De
asemenea, previn cancerele cauzate de antioxidanţi şi întârzie procesele
de îmbătrânire.
Este indicat consumul de tomate, ardei gras, capia,
gogoşari, ceapă roşie, morcov, sfeclă roşie, varză roşie, la fel şi unele
fructe colorate (mere, prune, lămâi, portocale, struguri, măceşe, afine negre,
coacăze, zmeură),atât în stare proaspătă, cât şi în compoturi, sucuri,
siropuri, limonade.
În fiecare zi se vor consuma supe şi ciorbe de
crudităţi, care dau un ajutor important ficatului în dezintoxicarea sângelui,
întărirea sistemului imunitar, combaterea obezităţii şi asigurarea mineralelor
necesare.
Fasolea boabe constituie o sursă importantă de
proteine şi fibre asimilabile, reduce tensiunea arterială şi colesterolul rău
(LDL) precum şi riscul apariţiei bolilor de inimă. Prin proprietăţile
antioxidante, fasolea contribuie la reducerea riscului de formare a cancerului
de colon.
Laptele şi produsele lactate sunt alimente complete,
asigurând un aport valoros de calciu asimilabil, proteine, glucide, vitamine şi
săruri minerale. Iaurtul, bogat în vitaminele A, D, B şi în bacterii utile
digestiei (Lactobacillus acidophilus), reglează tranzitul şi combate
candidozele.
Brânzeturile de capră, vacă şi bivoliţă, precum şi
laptele smântânit, alături de drojdie, cu complexul vitaminic B, sunt alimente
deosebit de valoroase în această perioadă.
Proteina necesară organismului va fi luată din peşte
de apă dulce, cu carne albă, carne de pasăre fiartă şi ouă fierte sau
înăbuşite.
Antioxidanţii anticancerigeni:
- uleiul de măsline şi din seminţe de struguri şi in,
fără colesterol;
- vitamine naturale (C, E, A,) carotenoizi, seleniu,
zinc;
- fructe de afin, frunze de Ginkgo.
Se vor evita:
- carnea friptă pe cărbuni, întrucât grăsimile,
picurate pe cărbunii încinşi, se transformă în hidrocarburi cu acţiuni
cancerigene;
- fierberea alimentelor în vase de aluminiu care dau
boli grave ale sistemului nervos central (Alzheimer), aciditate gastrică şi
ulcere gastroduodenale;
- sarea în exces, care provoacă hipertensiune,
insuficienţă renală şi alte boli de rinichi.
Este indicat ca reţetele alimentare, folosite în
consumul zilnic, să se axeze, tot mai mult, pe produsele provenite din lumea
vegetală, pentru a asigura un principal sprijin în păstrarea sănătăţii.
Fructe uscate şi cereale, în meniul zilnic:
- pâine neagră şi intermediară - se consumă la toate
mesele, în cantităţi moderate; nu este indicat să se consume pâinea
caldă, abia scoasă din cuptor întrucât, în procesul coacerii, se formează unele
toxine volatile, care se vor evapora în aproximativ 24 de ore.
- cerealele integrale - sunt bine-venite dimineaţa, la
micul dejun, întrucât au un conţinut ridicat de fibre alimentare, cu rol în
reducerea riscului de diabet zaharat şi a colesterolului din sânge, curăţă
intestinele, previn constipaţiile şi hemoroizii, scad riscul cancerului de
colon. La femei, fibrele din tărâţe de cereale scad concentraţia hormonilor
estrogeni şi au un rol protector împotriva cancerului de sân. Fibrele provin
din cereale, făină integrală, orez brun, tărâţe, ovăz, psyllium, in, prune
uscate, sfeclă roşie, coaja merelor, floricele nesărate de porumb.
- fructele uscate (prune, mere, nuci, arahide, alune
de pădure) precum şi seminţele de floarea-soarelui sunt bogate în acizi graşi
Omega-3, cu mare potenţial energetic şi conţinut echilibrat în fibre, glucide,
proteine şi lipide.
- legumele şi fructele pot înlocui proteinele animale,
fiind mai uşor asimilabile şi având un aport substanţial în vitamine, fibre
alimentare, enzime, săruri minerale şi apă. Cele colorate în roşu, portocaliu şi
galben au un conţinut ridicat de caroten, flavone şi antociani, cu acţiuni
terapeutice contra bolilor cardiovasculare, digestive şi canceroase.
0 comentários:
Post a Comment