Popular posts

    Comentarii recente

    Recent Comments Widget

readers online

Mar 1, 2011

Eritrodermia ichtioziforma

Eritrodermia ichtioziformă (hiperkeratoză ichtioziformă),

Afecţiune congenitală, care apare la naştere, cu două forme mai importante:
-Eritrodermia ichtioziformă cu transmitere recesivă.
-Eritrodermia ichtioziformă buloasă cu transmitere ereditară în dominanţă.


Eritrodermia ichtioziformă. Spre deosebire de ichtioză, apare de la naştere, interesează plicile, palmele şi plantele care sunt sediul unor keratodermii groase. Tegumentul prezintă eritem generalizat sau localizat. Bolnavii au hiperkeratoză şi hipersecreţie sebacee, unghiile şi părul le cresc mai repede. Se cunosc multe sindroame:
-Sindromul Rud constituit din eritrodermie ichtioziformă cu oligofrenie, crize comiţiale la pitici (idioţie xerodermică).
-Sindromul Sjogren- Larsson este format din stare ichtioziformă, oligofrenie, idioţie complectă, diplegie sau quadriplegie spastică şi uneori degenerescenţă maculară a retinei.
-Sindromul Refsum cuprinde stare ichtioziformă, retinină pigmentară, polinevrită şi ataxie cerebeloasă fără deficienţă intelectuală.
-Sindromul Netherton asociază la starea ichtioziformă, care ia aspect circinat (ichtioză liniară circumflexă) malformaţii ale părului caracterizate prin umflături cu aspect de „noduri de bambus” din cauza invaginării părţii distale a părului în partea proximală. Perii sunt uscaţi, se rup spontan sau la cea mai mică tracţiune. Mai târziu pot apare manifestări atopice de tip urticarie, eczemă astmă.
Eritrodermia ichtizioformă buloasă. În această formă eritrodermia generalizată se şterge în primele săptămâni de viaţă, hiperkeratoza apare în al 2-3-lea an, iar bulele survin în primele ore de la naştere, dispar fără urme în câteva zile, ca să reapară la intervale variabile, cu tendinţa de a se cantona în diferite teritorii.
Evoluţia în ambele forme poate fi benignă, dar pot surveni agravări progresive care să ducă la exitus.
Tratamentul:
Se vor folosi următoarele plante medicinale: albăstrele, arnică, brusture, cătină, dovleac, floarea soarelui, gălbenele, grâu germinat, in, lemn dulce, măsline, mei păsăresc, morcov, muşeţel, nalbă, obligeană, păpădie, pătrunjel, salvie, sânzâiene, sfeclă roşie, soia, sunătoare, tătăneasă.
Modul de folosire al plantelor medicinale:

Albăstrele (Centaurea cyanus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este indicat să se consume 2 căni pe zi, pentru curăţirea organismului de toxine şi pentru a reacţiona mai bine tratamentul.
Arnica (Arnica montana) se indică folosirea tincturii în aplicaţii externe pentru rolul puternic de cicatrizant pe care-l are. Se foloseşte atunci când există leziuni şi se poate folosi simplu aşa cum se găseşte în magazinele naturiste sau se poate aplica în diferite diluţii. Există şi în comerţ o serie de preparate (unguente) cu care se poate unge pielea în locurile lezate.
Brusture (Arctium lappa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este indicat să se consume 2 căni pe zi, pentru curăţirea organismului de toxine şi pentru a reacţiona mai bine tratamentul.
Extern se poate măcina fin rădăcina de brusture care se amestecă în părţi egale cu untură de porc ne sărată. Se pune în cutiuţe de mai mică capacitate şi se ţine la rece. Se unge în strat subţire de mai multe ori pe zi. În locul unturii de porc se poate folosi şi lanolina (de la farmacie) sau său de vită. Există şi în comerţ o serie de preparate (unguente) cu care se poate unge pielea în locurile lezate.
Cătină (Tamarix ramosissima) există la magazinele naturiste ulei de cătină care este foarte eficient. Se va face o baie cu tărâţe de grâu (timp de 30 minute) apoi se şterge cu atenţie pielea prin tamponare (nu frecare). Această baie are rolul de a muia crustele care există pe piele. Apoi se va unge cu ulei de cătină, având grijă să se pună doar atât cât să poată fi absorbit de piele. Nu se pune în strat gros. Se poate face acest lucru 1-2 ori pe zi. În cazul în care se face de 2 ori (la cei cu leziuni mai întinse) se face dimineaţa şi seara, zilnic, până la refacerea complectă a pielii. În timpul acestui tratament nu se expune pielea la razele soarelui şi se fereşte de noi leziuni.
Dovleac (Curcubita pepo) se foloseşte pulpa de dovleac fiert în alimentaţie pentru curăţirea organismului, producând o evacuare mai uşoară a reziduurilor din organism (intestine). Se poate lua câte 500 g o dată de 3 ori pe zi. Pulpa fiartă se poate transforma în pastă şi se amestecă cu ulei şi se aplică extern. 1 lingură de ulei de dovleac presat la rece se poate lua dimineaţa pe nemâncate pentru curăţirea organismului. De asemenea cu acest ulei se poate unge zonele afectate de mai multe ori pe zi, în start subţire, doar cât intră în piele, pentru a reface pielea. De asemenea seminţele se pot tăia cu coajă cu tot 2 linguri şi se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară. Cu acest lichid se poate unge pielea lezată pentru vindecare. De asemenea se poate consuma intern de către cei care sufere de constipaţie.
Floarea soarelui (Helianthus annus) se poate folosi uleiul de floarea soarelui consumat intern câte o lingură dimineaţa la trezire. De asemenea cu ulei se pot unge zonele afectate de 2 sau mai multe ori pe zi, în strat subţire doar cât intră în piele.
Gălbenele (Calendula officinalis) se pot folosi atât florile cât şi planta, însă florile sunt mai active. Se va pune 1 linguriţă de flori la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se iau intern pentru a ajuta la vindecarea mai rapidă. Extern se poate face tinctură cu ulei sau untură. 20 ml de tinctură (există la magazinele naturiste) se pune la 100 g masă grasă (unt, untură de porc, seu, lanolină ) se amestecă până la omogenizare. Se pune în cutiuţe mai mici la rece. Cu aceasta se va unge local pielea afectată de 2 ori pe zi. Există în comerţ şi cremă gata preparată.
Grâu germinat (Triticum aestivum) se pune seminţe de grâu la încolţit cu apă pe o farfurioară sau într-un borcan. Nu se lasă cu apă pe ele pentru că primesc un gust neplăcut. De asemenea se indică să se spele cu atenţie fără să se rupă vârful care creşte. Se spală de 3-4 ori pe zi. După ce vârful germinat a ajuns la 7-10 mm se poate folosi. Se poate măcina dacă nu staţi prea bine cu dantura (cu ajutorul maşinii de carne) şi se amestecă cu miere polifloră după gust. Se poate consuma câte 100 g de 2-3 ori pe zi, în cure de lungă durată ajutând la redresarea organismului. Sunt foarte utile în tratament. De asemenea din grâu germinat există un ulei foarte bun care se poate lua dimineaţa intern câte 1 lingură la trezire. Extern se va unge pielea de 2 ori pe zi cu acest ulei în strat subţire.
In (Linum usitatissimum) se folosesc seminţele care se macină şi se ia intern 1 linguriţă de seminţe, preferabil să se ia cu soia în special de femei pentru că conţin nişte hormoni foarte utili organismului. Extern se poate unge cu ulei de in de 2 ori pe zi.
Lemn dulce (Glicyrrhiza echinata) se consumă câte 1 linguriţă de praf obţinut din rădăcină măcinată cu râşniţa de cafea. Se pune sub limbă pentru 5 minute, apoi se bea puţină apă. Este foarte utilă pentru întreg organismul şi se face o cură de 30 zile apoi 7 zile pauză, după care se poate repeta.
Măsline (Olea europea) se foloseşte uleiul de măsline extra- virgin luându-se în fiecare dimineaţă câte 1 lingură din acest ulei pentru efectul deosebit de puternic în curăţirea organismului. Extern se foloseşte ulei simplu sau se fac unguente cu puţină ceară de albine.
Mei păsăresc (Lithospermum purpurea- coeruleum) se consumă zilnic intern câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, măcinată înainte cu râşniţa de cafea. Extern se poate folosi uleiul de seminţe cu care se va unge pielea de 2 ori pe zi în strat subţire.
Morcov (Daucus carota) având în vedere că este leguma cu cea mai multă vitamina A (Provitamina A care în organism se transformă în vitamina A) este indicat să se folosească cât mai mult. Vitamina A contribuind mult la refacerea pielii. Se va prefera însă sucul de morcovi sau în cel mai rău caz morcov crud. Prin pregătire (la căldură peste 45 grade) se distrug enzimele din această valoroasă legumă. În cazul în care nu aveţi storcător de fructe se rade apoi se pune în strecurătoare şi se apasă cu o linguriţă, sau eventual într-o pânză mai tare şi se stoarce. Este indicat să se folosească cu sucul de varză, cartofi şi pătrunjel. Frunzele şi inflorescenţa se pun o mână mărunţită la 1 litru de apă şi se lasă 8 ore, după care se poate consuma apa acesta în loc de alte lichide.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) se macină fin florile cu ajutorul râşniţei de cafea. Se pun 50 g de flori la 250 ml ulei şi se lasă timp de 6 săptămâni timp în care se agită des. Întrucât nu prea au oamenii răbdare se mai poate face un ulei în felul următor. Florile măcinate se pun într-o sticlă sub formă de praf şi apoi se pune peste ele alcool preferabil alimentar de 70 grade, cât să le umezească. Se lasă apoi timp de 24 ore. Se pune apoi totul într-un vas pe baia de apă cu 250 ml ulei şi se fierbe timp de 3 ore, după care se strecoară. Se obţine un ulei foarte valoros fiind şi un puternic dezinfectant. Intern se poate lua câte 1 linguriţă dimineaţa de către cei care au probleme cu stomacul (ulcer, etc) şi extern se poate aplica o peliculă fină cât să se ungă pielea. Se face acest lucru de 2 ori pe zi. Se foloseşte şi pentru efectul antibiotic.
Nalbă (Malva crispa) se poate folosi orice soi de nalbă. Cele mai utile sunt rădăcinile. Se pune 2 linguriţe de rădăcină mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi apoi se spală local fiind de mare ajutor la muierea pielii întărite, diminuează scuamele şi vindecă pielea.
Obligeană (Acorus calamus) se foloseşte rădăcina mărunţită. Se pune 1 linguriţă de rădăcină la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă în cursul întregii zile cu înghiţituri mici. Nu este nevoie decât de o cană de ceai pe zi. Se face acest lucru timp de 30 zile, după care se va face o pauză de 7 zile şi se poate repeta. Ajută la reglarea întregului sistem glandular.
Păpădie (Taraxacum officinale) este planta care se foloseşte foarte des. Se pot folosi tijele florale în primăvară, pentru consum intern. Se culeg 10 tije, se spală apoi se consumă aceste tije după ce s-a rupt floarea (floarea nu se înghite). Frunzele se pot folosi proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie. De asemenea se poate folosi uscată sub formă de ceai. Se pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi. Din rădăcină mărunţită 1 linguriţă se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma şi în acest caz 3 căni. Este planta care se foloseşte cu predilecţie de foarte mulţi bolnavi. Extern se pun cataplasme cu planta fiartă.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) se foloseşte sucul de pătrunjel împreună cu suc de morcovi. La 150 ml suc de morcovi se poate pune maximum 50 ml suc de pătrunjel fiind un suc foarte puternic şi nu poate fi suportat de toţi bolnavii, dar producând efecte deosebit de puternice. Se poate folosi în cure de lungă durată. De asemenea cu frunze se pot face cataplasme. Se fierb frunzele sau chiar rădăcină şi se pun fierte pe o bucată de pânză care se aplică local. Este indicat mai ales la cei care rămân pete pe piele. Ajută la dispariţia petelor de pe piele. De asemenea se poate folosi pentru dizolvarea scuamelor caz în care se umezesc cu suc de lămâie şi se aplică extern sub pansament. Se pot folosi în acest caz nu numai frunzele ci şi rădăcina sau chiar numai rădăcina fiartă bine şi pasată.
Salvie (Salvia officinalis) în general se indică folosirea mai limitată a acestei plante pentru că poate diminua secreţiile. Se pune 1 linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se foloseşte doar un ceai pe zi, fiind indicat doar în cazurile în care este vorba despre o femeie şi mai ales despre dereglări glandulare.
Sânzâiene (Asperula odorata) intern se va lua 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2 căni pe zi, pentru efectul deosebit care-l are în această afecţiune. Extern se poate folosi planta la spălături sau comprese. Se poate de asemenea folosi chiar cataplasmă. Cu planta fiartă.
Sfeclă roşie (Beta vulgaris rubra) se consumă suc de rădăcină câte 200 ml de 3 ori pe zi. Se poate folosi cu orice alt suc de legume (morcovi, varză, cartofi, pătrunjel, etc) sau chiar cu fructe. Pentru gust se poate folosi şi sucul de lămâie în combinaţie. Fiartă nu mai conţine enzimele necesare refacerii pielii.
Soia (Soja hipoida) se preferă să se consume în fiecare zi 500 ml de lapte din soia. Acesta se obţine prin fierberea a 100g de seminţe la 1 litru de apă, până clocotesc şi se obţine chiar laptele care într-adevăr are gust şi aspect de lapte. Se poate de asemenea folosi uleiul de soia care se va lua dimineaţa la trezire câte 1 lingură. Se poate apoi folosi extern să se ungă pielea de 2-3 ori pe zi cu acest ulei. Este foarte eficient pentru refacerea pielii atât la bărbaţi cât mai ales la femei, deoarece conţine şi o serie de hormoni foarte utili refacerii pielii.
Sunătoare (Hipericum perforatum) se foloseşte unguentul de sunătoare care se găseşte la toate magazinele naturiste sau farmacii (Hipericin) cu care se unge local de 2-3 ori pe zi. Trebuie doar să aveţi grijă să nu vă expuneţi apoi la soare pentru că vă puteţi trezi cu o serie de pete pe piele.
Tătăneasă (Symphytum officinalis) se poate folosi intern 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se poate consuma intern 1-2 căni pentru a curăţa organismul de toxine. De asemenea cu planta fiartă se pot pune extern cataplasme. Se poate apoi spăla local cu acest ceai de 2 ori pe zi, apoi se poate unge local cu unguent de tătăneasă fiind de vânzare la toate magazinele naturiste. Este o plantă foarte utilă mai ales dacă sunt răni pe piele. În cazurile în care există pete se poate pune de asemenea plantă fiartă în amestec cu suc de lămâie pe un pansament şi se aplică sub formă de pansament ajutând atât la dispariţia petelor cât şi a scuamelor.
Argilă câte 1 linguriţă pusă la 250 ml apă pentru 8 ore apoi se consumă acest lichid în fiecare dimineaţă la trezire.
Clisme cu plante medicinale cel puţin 10 zile la începutul tratamentului.
După fiecare masă 1 linguriţă de cărbune vegetal.
Se poate pune orice ulei vegetal cu 20 g plante mărunţite la 100 ml ulei, în baie de apă şi se fierb timp de 3 ore, apoi se strecoară. Se folosesc la ungerea şi masarea pielii în funcţie de fiecare caz în parte de mai multe ori pe zi, în strat subţire, doar cât să intre în piele.
Se va căuta să nu se îndepărteze forţat crustele de pe piele, lucru ce ar dăuna tratamentului. Se vor face răni şi nu este necesar. Trebuie să se îndepărteze aceste cruste numai după formarea pielii noi în locul respectiv şi atunci se vor desprinde singure. Se vor face tamponări cu apă de var.
Prepararea apei de var: se va cumpăra 1kg de var ne stins. Se pune peste acesta 2 litri de apă pentru a se stinge varul. Se amestecă bine şi se va lăsa timp de 48 de ore să stea la temperatura camerei. Se ia crusta de la suprafaţă dacă s-a format şi se aruncă, iar apa limpede de la suprafaţa varului se va lua cu grijă fără să se ia şi varul. Se pune într-o sticlă şi se poate păstra la temperatura camerei.
Din apa aceasta se va lua 50 ml şi se va amesteca cu 50 ml ulei de măsline (Olea europae). Înainte de a se folosi se agită puternic pentru că apa nu se amestecă cu uleiul ci trebuie să formeze o emulsie. Se agită deci bine şi se vor tampona apoi zonele afectate de ihtioză cu acest lichid. Se poate dacă crustele sunt mai mari să se pună sub pansament umezit cu acest produs. Se face acest lucru până când se vor desprinde toate crustele de pe piele.
Se va unge apoi pielea cu ulei de cătină (Tamarix ramosissima), doar atât cât să intre în piele. În acest fel în locurile afectate se vor desprinde cojile de pe piele şi se formează o altă piele. Se poate tampona de 3 ori pe zi, sau în funcţie de felul cum reacţionează pielea la acest tratament. Trebuie cunoscut faptul că apa de pe var distruge pielea şi face să cadă cojile jos, dar de asemenea trebuie să se ştie că în cantitate mare acest lichid poate chiar arde pielea dacă conţine prea multă apă de pe var şi prea puţin ulei. Deci cantitatea de ulei se va pune în funcţie de sensibilitatea pielii. În mod normal se va pune 1/1 dar se poate în anumite cazuri mări cantitatea de apă de var sau să se pună chiar numai apă de pe var fără ulei, în cazurile în care sunt coji foarte multe şi groase. Se va urmări permanent să nu se formeze răni.
După tamponare se va spăla cu apă cu tărâţe de grâu (Triticum aestivum). Se vor pune tărâţe de grâu într-un săculeţ şi se lasă să curgă apă fierbinte peste aceste tărâţe. Cu această apă se va spăla.
Este interzis ca pe locurile afectate să se folosească săpunul care agravează boala producând uscăciunea pielii.
Se mai poate aplica alifie cu vaselină sau lanolină de tătăneasă în cazurile cu boala mai extinsă.
Băile de tărâţe se vor putea face şi în cada de baie unde se va sta 30 minute la temperatura camerei şi în acest caz se va pune în cadă un săculeţ de 1 kg de tărâţe de grâu.
Se mai poate folosi ulei de migdale pentru ungerea pielii sau ulei cu vitamina A câte 1 capsulă la fiecare 25 ml ulei.
Se mai poate unge local cu zer de lapte de vacă.
Margusa un produs natural care se găseşte la toate magazinele naturiste şi este indicat în toate afecţiunile pielii. Se foloseşte conform indicaţiilor producătorului Întăreşte şi sistemul imunitar. Este antiseptic şi antiinflamator.
Tratamentul este de durată, dar afecţiune se vindecă în cazul aplicării corecte a acestuia. În toate cazurile în care se ia ulei intern se poate lua şi suc de lămâie, pentru a nu apare greaţa.
Am insistat după cum aţi văzut pe eliminarea toxinelor din organism, pentru că nu se poate vorbi de nici o afecţiune a pielii fără să se amintească de rolul enorm pe care-l are eliminarea toxinelor acumulate în organism. Am amintit destule metode: clisme, cărbune vegetal, ceaiuri, etc.
Trebuie de asemenea să mai spun că nu se poate de asemenea vorbi de vindecare sau chiar şi de ameliorare fără să se respecte un anumit regim alimentar. Întru-cât fiecare om este diferit de semenul său, ne fiind nici măcar doi gemeni identici, nu putem nici noi vorbi de un anumit regim care să fie valabil pentru toţi bolnavii.
În general se evită toate produsele chimice sub orice formă. Se preferă să se consume cât mai multe legume şi fructe crude sau sub formă de sucuri naturale obţinute atunci pe loc ( nu cu conservanţi şi pre ambalate). Carnea se va avea grijă să fie crescută cu hrană naturală nu cu concentrate şi hormoni. Consumaţi de asemenea mult iaurt şi lapte proaspăt muls, indiferent de care (vacă, capră, bivoliţă, etc), principalul este să fie proaspăt muls (nu pasteurizat, ). Prin pasteurizare se distrug enzimele din acesta.
În rest fiecare va vedea ce anume este mai bine acceptat de către organismul său şi ce nu este admis. În acest fel va putea singur să-şi facă o listă cu alimente indicate şi alimente de ocolit.
Dacă veţi proceda corect veţi fi vindecat şi dacă duceţi o viaţă corectă nu veţi mai avea recidive. La primul abuz de carne, alcool, E-uri sau alte chimicale se poate produce o recidivă, pentru că organismul dv este predispus la această afecţiune.

No comments:

Google translate

Followers

Subscribe Now