Google translate

    readers online

Blastomicoze

Blastomicoze. (dermatoze cu vegetaţii).

Afecţiuni produse de ciuperci levoriforme sau alte specii de ciuperci care se împart în:
-blastomicoză adevărată (criptococoza- blastomicoză europeană).

-Para blastomicoze în care este vorba despre micoza granulomatoasă, iar parazitul are aspect levuriform numai într-o fază a dezvoltării sale. Acestea cuprind: blastomicoza nord americană (maladia Gilchrist), blastomicoza sud americană (maladia Lutz) şi histoplasmoza.
-Pseudoblastomicoza în care parazitul nu se divide prin înmugurire, în nici una din fazele sale cu coccidioidomicoză şi cromoblastomicoza.
Blastocystis hominis este un parazit polimorf al colonului, cu caracter de fung şi de protozoar. Forma obişnuită în care se întâlneşte la examelene coprologice este un chist cu dimensiuni între 2-20 microni de formă rotundă. Se pare că poate determina manifestări alergice digestive.
Este o boală provocată de ciuperci din grupa drojdiilor care se localizează mai ales pe mucoasa gurii (stomatita cremoasă) sau pe piele (cu aspect de noduli, fistule, etc).
Ciupercile sunt foarte rezistente la tratamente în special la dezinfectantele obişnuite. Dacă sunt exterioare se pot trata chirurgical. Sunt grave la sugari şi copii, unde se datoresc insuficientei curăţiri a biberoanelor, a vaselor şi în general a nerespectării igienei copilului.
Tratament.
-Se dizolvă 1 linguriţă de sulfat de cupru la 250 ml apă şi cu acest lichid se badijonează local de mai multe ori pe zi.
-Ulei de luminiţa nopţii, sunătoare, cătină, etc poate fi folosit la badijonări de mai multe ori pe zi.
Se poate folosi una sau mai multe din plantele medicinale: afin, anin, bănuţi, brusture, busuioc, calomfir, ceapă, cerenţel, cimbrişor, coada calului, coada şoricelului, creţişoară, fag, fumăriţa, gutui, ienupăr, lămâi, lemn câinesc, levănţică, morcov, mur, muşeţel, nalbă, năprasnic, nuc, orz, ovăz, pătlagină, pătrunjelul câmpului, pătrunjel, porumbar, răculeţ, răscoage, salcie, salvie, sclipeţi, splinuţă, sporiş, şopârlaiţă, stejar, tătăneasă, trandafir, trei fraţi pătaţi, turiţă mare, ţelină, untul pământului.
Se vor face ceaiuri mai concentrate cu una sau mai multe din plantele de mai sus cu care se va face gargară de mai multe ori pe zi. Este indicat să se facă de fiecare dată după masă după ce s-a spălat pe dinţi. Se face gargară indiferent că se mănâncă, puţin sau mult.
Modul de folosire al plantelor:


Afin (Vacinum myrtylis)- 10 fructe de afine se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute. Se strecoară şi apoi se face gargară cu acest ceai, de mai multe ori pe zi.
Anin (Anus incata) - coajă şi frunze de arin 2 linguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi se strecoară. Se face gargară de mai multe ori pe zi.
Bănuţi (Belis perennis) frunze proaspete mestecate în gură favorizează vindecarea ulceraţiilor bucale.
Brusture (Arctium lapa) tinctura din frunze proaspete diluată cu apă câte 1 linguriţă la 100 ml se face gargară de mai multe ori pe zi. Rădăcina uscată 2 linguriţe fierte timp de 5 minute în 250 ml apă apoi strecurat se poate folosi la gargară de mai multe ori pe zi cu scopul vindecării aftelor şi ulceraţiilor bucale. Este astringent şi antibiotic totodată fiind un bun emolient.
Busuioc(Herba Basilici)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc la gargară în cazul ulceraţiilor gurii făcându-se de mai multe ori pe zi, mai ales după mese. Are acţiune antibiotică.
Calomfir (Melittis melissophyllum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc la gargară în cazul ulceraţiilor gurii făcându-se de mai multe ori pe zi, mai ales după mese.
Ceapă (Alium cepa)- sucul de ceapă se foloseşte la ungerea ulceraţiilor bucale de mai multe ori pe zi. Este un antibiotic care poate vindeca afecţiunea.
Cerenţel (Geum urbanum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc la gargară în cazul ulceraţiilor gurii făcându-se de mai multe ori pe zi, mai ales după mese. Are acţiune astringentă şi se poate folosi şi în cazul hemoragiilor.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc la gargară în cazul ulceraţiilor gurii făcându-se de mai multe ori pe zi, mai ales după mese, având acţiune antibiotică.
Coada calului (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Este utilă datorită siliciului care contribuie la refacerea pielii din cavitatea bucală.
Coada soricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect antibiotic datorită azulenelor pe care le conţine.
Cretisoară (Alchemilla vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect astringent puternic.
Fag (Fagus sylvaticus) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară Se face gargară de mai multe ori pe zi. Are un puternic efect astringent, datorită taninului care-l conţine.
Fumărita (Fumaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi
Gutui (Cydonia oblongata) se folosesc seminţele pentru efectul emolient. Se pune 1 linguriţă de seminţe la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară şi se îndulceşte cu miere. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. În special la afecţiuni erozive şi dureroase şi chiar la copii.
Ienupăr (Juniperus comunis) se folosesc bacele care se mestecă în gură şi apoi se pot înghiţii. Se face acest lucru cu câte 1-2 bace de mai multe ori pe zi. Are un efect antibiotic.
Lamai (Citrus lemon) se fac clătiri repetate de mai multe ori pe zi (de cel puţin 3-4 ori) cu suc de lămâie stoarsă într-un pahar cu apă călduţă. La clătire apar uneori dureri usturătoare însă acest lucru va trece foarte repede o dată cu apariţia vindecării.
Lemn cainesc (Ligustrum vullgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Este dezinfectant.
Levănţică (Leonorus cardiaca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are un efect calmant.
Morcov (Daucus carota) se foloseşte sucul de la rădăcină care se foloseşte intern câte 200 ml de 3 ori pe zi. Este foarte eficient în refacerea pielii. Se poate folosi în combinaţie şi cu alte sucuri.
Mur (Rubus fruticosus)- 2 linguriţe de plantă mărunţită (frunze) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi
Frunze şi rămurele tinere 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se indică în ulceraţiile gurii, ulcere cronice, eczeme zemuinde, stomatite, etc. Este foarte eficient.
Muşeţel (Matricaria chamomilla)- 2 linguriţe de plantă mărunţită (flori) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi. Are efect dezinfectant, antibiotic.
Nalbă (Malva crispa)- decoct din flori şi frunze timp de 5 minute- 1-2 linguriţe de plantă mărunţită. Se indică la afte, stomatite, etc pentru gargară de mai multe ori pe zi. Are şi un efect emolient.
Năprasnic (Geranium robertiarum)- 2 linguriţe de plantă mărunţită (frunze) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi. Se poate folosi chiar şi în cazurile cu herpes.
Nuc (Juglans regia)-2 linguriţe de plantă mărunţită (frunze) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi. Se indică pentru efectul astringent.
Orz (Hordeum vulgare)- 2 linguriţe de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 30 minute, apoi se pot consuma şi seminţele şi se bea apa. De asemenea se poate folosi la clătirea cavităţii bucale de mai multe ori pe zi.
Ovăz (Avena sativa) 2 linguriţe de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 30 minute, apoi se pot consuma şi seminţele şi se bea apa. De asemenea se poate folosi la clătirea cavităţii bucale de mai multe ori pe zi. Are efect emolient şi cicatrizant.
Pătlagină (Plantago lanceolata)-2 linguriţe de plantă mărunţită (frunze) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi. Se indică pentru efectul cicatrizant.
Pătrunjelul câmpului (Pimpinella saxifraga) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Se foloseşte mai mult pentru efectul antibiotic şi de refacere al pielii.
Pătrunjel- tinctură din rădăcină diluată 1 linguriţă la 100 ml apă şi făcut gargară de mai multe ori pe zi, pentru efectul antibiotic şi dezinfectant indicat în afte, stomatite, etc.
Porumbar (Prunus spinosa)- rădăcini, scoarţă de pe ramuri tinere, frunzele sau fructele verzi- 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierb 10 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi sau se aplică compresă sau spălături în cazurile cu candidoze în alte locuri. Fructele verzi se pun în ţuică cât să se acopere. Se pot folosi apoi în tot timpul anului în cazul aftelor punând puţină ţuică local.
Răculeţ (Polygonum bistorca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect astringent.
Răscoage (Chamenerion angustifolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect calmant.
Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară Se face gargară de mai multe ori pe zi. Are un puternic efect astringent şi totodată calmant al durerii şi cicatrizant, înlăturând şi inflamaţiile.
Salvie (Folium Salvie) 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi. Are efect cicatrizant, antibiotic şi astringent.
Sclipeţi (Potentilla erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară şi se folosesc la gargară în afte, stomatite.
Vin- 1 litru de vin alb în care se pun la macerat 20 g de plantă mărunţită. Se lasă apoi timp de 8 zile şi se strecoară. Se poate pune 100 g de miere şi apoi se foloseşte câte un pic la gargară fiind foarte eficient în stomatite, afte sau chiar ulceraţii mai întinse. Se foloseşte pentru cicatrizarea rapidă.
Stejar (Quercus robur) coajă de pe ramuri tinere- 2 linguriţe de coajă mărunţită se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară, apoi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect astringent, cicatrizant şi este indicat să se folosească când există şi hemoragii.
Splinuţă (Solidago vrigaurea) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect cicatrizant.
Sporiş (Verbena officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Are efect antibiotic.
Şopârlaiţă (Succisa pratensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi.
Sulfina(Herba Melioti) 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături bucale sau gargară de mai multe ori pe zi
Tătăneasă (Sympytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se face gargară de mai multe ori pe zi, pentru efectul cicatrizant şi emolient pe care-l are.
Trandafir (Rosa centifolia) se folosesc 1 linguriţă de petale mărunţite care se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se face gargară de mai multe ori pe zi. Are un efect cicatrizant şi dezinfectant.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 lingură de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Gargară se face de mei multe ori. Este foarte utilă chiar şi la „zăbăluţă”.
Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) taninurile de natură catechimică din frunze şi flori au efect astringent. 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot folosi la gargară de mai multe ori pe zi.
Ţelină (Apium graveolens) se indică folosirea a 20 ml de suc obţinut din rădăcină sau frunze, care se va dilua cu 100 ml apă călduţă şi se face gargară de mai multe ori pe zi, pentru refacerea integrităţii pielii. Se poate amesteca eventual cu suc de morcovi.
Untul pământului (Tamus communis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Se foloseşte pentru efectul de calmarea durerii.
Reţeta 1: se pun 3 linguri de cimbru, 3 de salvie şi 3 de iederă mărunţite la 1 litru de vin de bună calitate. Se ţin apoi timp de 10 zile şi se strecoară. Se poate adăuga şi 100 g de miere de albine (dacă nu aveţi contra indicaţii). Se clăteşte apoi gura de mai multe ori pe zi cu acest vin. Se păstrează în sticle bine închise, preferabil de culoare închisă la rece.
Se mai poate folosi în cazurile mai grave propolis brut care se va suge în gură câte 1 gram după fiecare masă. Cei care suportă vor folosi tinctura de propolis 30% din care vor pune 2 picături la fiecare 5 kg corp pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură apoi se înghite. Se face de 3 ori pe zi, cât timp este nevoie. Nu are nici o contra indicaţie şi ajută şi la refacerea mai rapidă a celulelor din gură.
Aftele pot fi vindecate dacă se consumă iaurt. Se va consuma de 3 ori pe zi câte 100 ml cel puţin. Se preferă preparatele din comerţ care au: Lactobacillus acidophilus sau Lactobacillus bulgaricus. Acesta are un efect foarte puternic antibacterian. Se poate consuma zilnic.
Vin- 1 litru de vin alb se pune în el: 10 g salvie, 10g cimbru şi 20 g iederă proaspătă mărunţită. Se lasă la temperatura camerei timp de 8 zile agitând des, supă care se strecoară. Se foloseşte clătind gura de mai multe ori pe zi cu acest vin pentru efectul de cicatrizare şi dezinfecţie a cavităţii bucale.

Gingiprop- conform producătorului.
-Prostamin.
-Mierea de albine se poate folosi pentru ungerea locurilor afectate de mai multe ori pe zi. Are un remarcabil efect antibiotic şi cicatrizant.

No comments:

Popular Posts

Followers

Subscribe Now