Subscribe Now

    Popular posts

    Recent posts

Painting

Loading...

readers online

Jul 31, 2009

Afectiunile splinei

Afecţiunile splinei.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: armurariu, linariţă, ovăz, rostopască, saschiu, sporiş, ţelină, urzică, varză.

Modul de folosire al plantelor medicinale.
Armurariu (Sylibum marianum) 1 linguriţă de seminţe se vor măcina apoi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este indicat în cazurile în care este lezat pancreasul.
Linariţă (Linaria vulgaris) 1linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Este indicat în afecţiunile care sunt datorate microbilor.
Ovăz (Avena sativa) se indică folosirea sucului obţinut din mlădiţe tinere de până la 20 cm. Se ia câte 1 linguriţă de suc care se obţine cu ajutorul storcătorului de fructe. Există în comerţ la magazinele naturiste preparate care conţin acest suc şi care se pot lua conform indicaţiilor producătorului.
Rostopască (Chelidonium majus) 1linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1 cană în cursul întregii zile, fiind toxic în cantitate mai mare. Se va consuma cu linguriţa. Ajută şi în cazul durerilor.
Saschiu (Vinca minor) 1linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se indică mai ales pentru refacerea sângelui. Ajută la globulele albe.
Sporiş (Verbena officinalis) 1linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se consumă în special pentru rolul care-l are în distrugerea microbilor.
Ţelină (Apium graveolens) Se poate consuma suc de rădăcină sau plantă câte 20 ml de 3 ori pe zi. Se poate consuma şi cu alte sucuri în amestec. Ajută la refacerea întregului organism.
Urzică (Urtica dioica) 1linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Ajută la dezintoxicarea organismului şi în plus poate aduce foarte multe substanţe minerale utile organismului. Nu degeaba există în popor credinţa că urzica poate reface sângele, de fapt în această afirmaţie există mult adevăr.
Varză (Brasica oleracea) se indică folosirea verzei crude ca salată cu puţin ulei. De asemenea se poate folosi sucul de varză zilnic cel puţin 100 ml de 3 ori pe zi, chiar dacă nu are gust prea bun. În plus varză strivită pe o suprafaţă plană cu o sticlă se poate aplica pe regiunea splinei în cazul tumorilor sau altor afecţiuni inflamatorii.

Afectiunile ovarelor

Afecţiunile ovarelor.

Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: dafin, fasole, ferigă, ghimber, ienupăr, mărar, mei păsăresc, morcov, ovăz, roiniţă, salcie, salvie, secară, ţelină, zmeur.

Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera
pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. De asemenea se pot consuma fructe câte 100 g pe zi, în cure de lungă durată.
Fasole (Phasoleum vulgare) se macină boabe de fasole şi se consumă câte 1 linguriţă din praf cu 15 minute, înainte de mesele principale. Conţin foarte multe substanţe care ajută la reglarea activităţii ovarelor. Extern se face o pastă cu făină obţinută din fasole şi apă cadă şi se aplică pe regiunea ovarelor caldă pentru stimularea activităţii ovarelor.
Ferigă (Dryopteris filix mas) 1 linguriţă de plantă mărunţită (se foloseşte rizomul) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cursul întregii zile. Util şi pentru distrugerea paraziţilor intestinali. Extern se pune cataplasmă cu planta sau compresă, ambele calde.
Ghimber (Zinghiber officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară.
Ienupăr (Juniperus comunis) 1 linguriţă de plantă mărunţită (se pot folosi bacele) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este un bun diuretic.
Mărar (Anthum gruveolens) 1 linguriţă de seminţe se macină cu râşniţa de cafea şi se pun sub limbă de 2-3 ori pe zi, pentru 5 minute, apoi se înghit cu apă. Conţine estrogeni vegetali utili ovarelor.
Mei păsăresc (Lithospermum purpurea-coeruleum) 1 linguriţă de plantă mărunţită (seminţe)se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este un bun laxativ. Pentru aplicarea externă se transformă seminţele în făină şi se face pastă cu apă caldă care se pune pe o pânză şi se aplică caldă pe regiunea ovarelor de 2-3 ori pe zi.
Morcov (Daucus carota) 1 linguriţă de plantă mărunţită (cu inflorescenţă- conţine hormoni naturali) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma 2-3 căni pe zi. De asemenea se indică folosirea sucului din rădăcină câte 200 ml de 3 ori pe zi.


Ovăz (Avena sativa) se indică folosirea sucului din mlădiţe tinere până la 20 cm din care se va scoate sucul cu ajutorul storcătorului de fructe. Se ia câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, datorită faptului că are mulţi hormoni naturali, care pot regla activitatea ovarelor. Există în comerţ o serie de preparate care se vor folosi conform indicaţiilor producătorului.
Roiniţă (Melissa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma 2-3 căni pe zi, pentru efectul liniştitor care-l conferă consumul acestui ceai.
Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de coajă de salcie se macină cu râşniţa de cafea transformându-se în praf. Se pune sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Este foarte utilă pentru calmarea durerilor. Se poate pune extern compresă din 1 linguriţă de praf pus la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se pun comprese externe atât cu ceaiul cât şi cataplasme cu planta fiartă. Se pun calde ajutând la refacerea circulaţiei la nivelul abdomenului.
Salvie (Salvie officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, putând să refacă ovarul.
Secară (Secale cereale) seminţe încolţite şi măcinate se consumă zilnic pentru multele minerale şi chiar hormoni pe care-i are această plantă.
Ţelină (Apium graveolens) 1 linguriţă de plantă mărunţită (se poate folosi şi rădăcina) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară.
Zmeur (rubus idaeus) mlădiţe tinere sau muguri se pun 1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită şi se acopera pentru 15 minute. Se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Conţine foarte mulţi hormoni care pot ajuta la refacerea ovarelor. Dar mai eficient este preparatul care se găseşte în magazinele naturiste din această plantă, deoarece el nu este preparat la temperatură şi conţine şi enzime. Se foloseşte pentru reglarea activităţii ovarelor conform indicaţiilor producătorului.
Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient.

Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afecţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.

Afectiunile glandei tiroide

Afecţiunile glandei tiroide.

Plante medicinale utile: bananele, brânduşa de toamnă, brustur, cartofi, căpşuni, ceapă, cervană, fasole, ghinţură, lăsnicior, mazăre, nuc, obligeană, ridichi, roşii, salată verde, salcie, spanac, spa-ranghel, stejar, trei fraţi pătaţi, urzica, varza.

Modul de folosire al plantelor medicinale.
Bananele Se indică consumul bananelor zilnic fiind un fruct neutru (deci care nu are aciditate).
Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) se indică folosirea acestei plante doar sub supraveghere medicală deoarece poate produce multe accidente soldate chiar cu moartea.
Brustur (Arctium lapa) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Cu ceaiul obţinut se face gargară de mai multe ori pe zi. Cu plantele calde se poate pune cataplasmă pe gât cu ajutorul unei bucăţi de pânză apoi se înfăşoară cu o bu-cată de nailon. Se poate face acest lucru de mai multe ori pe zi. Se ţine în funcţie de toleranţă în-tre 30 minute şi 2 ore.
Cartofi (Solanum tuberozum) se indică folosirea sucului de cartofi câte 100 ml de 3 ori pe zi, împreună cu alte sucuri. De asemenea cartofi fierţi şi pasaţi se aplică calzi pe gât de mai multe ori pe zi, în cazurile în care există guşă, sau noduli tiroidieni.
Căpşuni (Fragaria vesca) se indică consumarea acestor fructe chiar şi în cure de mai lungă durată, pentru efectul deosebit care-l au asupra activităţii tiroidiene.
Ceapă (Allium cepa) se taie mărunt bulbul de ceapă şi se aplică cu ajutorul unei pânze pe gât. Se pune în cazul nodulilor sau guşei. Se poate de asemenea consuma cu diferite alimente ceapă.
Cervană (Lycopus europacus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, cu scopul de a regla activitatea glandei tiroide. Este foarte eficientă în toate afecţiunile tiroidiene.
Fasole (Phasoleum vulgare) se macină fasolea boabe şi se face pastă cu apă caldă după care se aplică pe nodulii tiroidieni sau guşă. Se face de 2-3 ori pe zi.
Ghinţură (Genţiana lutea) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Lăsnicior (Solanum dulcamara) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Mazăre (Pisum sativum) se indică să se consume cât mai multă în diferite preparate culinare.
Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Cu acest ceai se pot face şi comprese. De asemenea se pot mânca cât de multe nuci pentru că conţin iod.
Obligeană(Acorus calamus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consumă în cursul zilei ajutând la reglarea glandelor.
Ridichi, roşii (Raphanus sativus) se indică folosirea a cât mai multe în salate crude sau sub formă de suc câte 1-2 linguriţe la alt suc adăugate.
Salată verde (Lactuca sativa) se indică folosirea acesteia sub formă crudă aducând calmarea durerilor atunci când acestea sunt prezente.
Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de coajă se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma în cursul zilei ajutând în cazurile în care există inflamaţii, fiind foarte indicată şi la calmarea durerilor, conţinând acid salicilic ca şi aspirina. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se poate de asemenea aplica şi cataplasmă caldă pe gât.
Spanac (Spinaceae oleraceae) se pun frunze de spanac crude după ce s-au uns cu ulei pe gât şi se înfăşoară cu un fular. Se pot ţine şi peste noapte. De asemenea se pot consuma o serie de preparate culinare cu această plantă.
Sparanghel (Asparagus officinalis) cel mai indicat este să se folosească în diferite preparate culinare zilnic.
Stejar (Quercus robur) se ia 1 linguriţă de coajă se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 mi-nute, apoi se strecoară. Se pot consuma în cursul zilei ajutând în cazurile în care există inflamaţii, fiind foarte indicată şi la calmarea durerilor, conţinând acid salicilic ca şi aspirina. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se poate de asemenea aplica şi cataplasmă caldă pe gât. Are un efect astringent foarte puternic.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi Ajută la dezintoxicarea organismului.
Urzica (Urtica dioica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se pot pune comprese sau cataplasme.
Varza (Brasica oleracea) se indică folosirea verzei crude în diferite salate sau chiar suc de varză împreună cu alte sucuri. De asemenea foi de varză se pot pune pe gât cataplasme.
Se vor consuma alimente care conţin iod: produsele oceanului, ridichile, sparanghelul, roşiile, spanacul, cartofii, mazărea, căpşunile, salata verde, bananele, varza, gălbenuşul de ou şi ceapa.
Se va aplica tinctură de iod pe o suprafaţă mică de corp.
Se poate lua intern câte 3 picături de iod diluate în 100 ml apă.

Jul 30, 2009

Afectiuni ale glandelor salivare

Afecţiuni ale glandelor salivare.

Afecţiunile celor 3 perechi de glande salivare sunt rare. Uneori constau numai din tulburări funcţionale cum sunt în unele cazuri hipersecreţia salivară (sialoree) sau hiposecreţie (asialie). Creşterea cantităţii de salivă în cavitatea bucală (sialoree) însoţeşte unele stomatite, diferite alte afecţiuni digestive, nervoase, ca şi intoxicaţiile cu unele medicamente (strofantină, digitalină, etc). Scăderea secreţiei salivare (asialia) se întâlneşte în diabet, în diferite boli însoţite de deshidratarea organismului ca şi în intoxicaţiile cu nicotină, opiu, atropină, etc.
Tratamentul după indicaţiile medicului se face cu atropină în sialoree sau cu pilocarpină în asialie.
Inflamaţiile glandelor salivare (sialoadenita) sau ale canalelor salivare (sialodochita) se întâlnesc de asemenea destul de rar şi însoţesc de obicei diferite alte boli grave. Mai frecventă mai ales la copii, este paratidita epidemică (oreionul) determinat de un virus. Se prezintă cu tumefierea celor două glande parotide şi febră. Deşi tumefacţia poate să cedeze de la sine după 5-6 zile, boala atrage atenţia prin inflamaţia testiculului (orhită) sau pancreatită cu care se poate complica în timp.
Litiaza salivară este şi mai rar întâlnită. Pe canalul excretor, mai ales al glandei submaxilare, se pot uneori fixa calculi (din carbonaţi sau fosfaţi de calciu) care vor produce dureri şi o stază ce va determina tumefierea glandei respective.
De regulă tratamentul acesteia este chirurgical.

Afectarea ficatului cu diabet

Afectarea ficatului cu diabet şi preparat hipoglicemiant.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: afine (100g), teci uscate de fasole (100g), rădăcină de obligeană (100g), seminţe de armurariu (100g), seminţe de schinduf (100g), rădăcină de păpădie (100g).
Se vor măcina separat fiecare din aceste plante. Fiecare trebuie să fie trecută apoi în câte un recipient de sticlă curat şi acoperit cu câte 500 ml alcool alimentar de 70 grade (sau ţuică tare)- adică la fiecare parte de plantă se va pune 5 părţi alcool alimentar (nu sanitar). Este bine ca fiecare din plante să fie mărunţite cu râşniţa de cafea transformându-se în praf fin. Atenţie însă la seminţele de armurariu, pentru că acestea se oxidează foarte repede şi va trebui ca imediat ce le-am măcinat să le punem în alcool pentru că altfel se oxidează şi-şi pierd din proprietăţi.
Se vor ţine apoi timp de 15 zile la temperatura camerei având grijă ca să le agităm zilnic de 2-3 ori pentru a omogeniza acest preparat. După 15 zile se vor strecura apoi se vor pune toate împreună în sticluţe de capacitate mai mică cu capace ermetice. Se va ţine apoi la întuneric şi la frigider. De aceia este foarte bine ca acestea să se ţină în sticluţe de culoare închisă.
Se va lua apoi câte 5-10 picături din preparatul astfel obţinut diluat în 100 ml apă cu 15 minute înainte de fiecare masă. Se va lua de 3 ori pe zi, înainte de fiecare din cele trei mese.
Se poate face un tratament de durată cu acest preparat.
Se va respecta cu stricteţe dieta alimentară instituită de medicul specialist în toate cazurile şi se mai poate suplimenta cu sucuri de legume şi fructe din fructele şi legumele admise. Din acestea se va lua cel puţin 600 ml de suc pe zi în cure de lungă durată.
Ţelina- este un excelent drenor hepatic, tonic al sistemului nervos şi hipotensor, acţionând şi asupra epitelului renal, determinând creşterea urinei eliminate. Stimulează activitatea de drenare a bilei, provoacă apariţia ciclului menstrual întârziat. Se fierb 3 linguri de rizomi mărunţiţi la 1 litru de apă timp de 20-30 minute. Strecuraţi şi apoi beţi 2 căni pe zi. Se pot folosi şi frunzele- 4 linguri de frunze mărunţite se pun la 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.


Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afec-ţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.
Mesteacăn (Betula verrucosa) are saponozide, rezine, mucilagii, etc. Poate combate cu mare succes bolile renale şi de asemenea o serie întreagă de infecţii ale aparatului uro-genital. Se va pune 2 lingu-riţe de frunze bine mărunţite de mesteacăn la 250 ml de apă în clocot. Se va lăsa apoi acoperit 20 de minute şi se va strecura. Se adaugă la acesta obligatoriu un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu ali-mentar. Se lasă apoi 6 ore şi se poate abia atunci consuma. Cu 4 linguriţe de plantă preparate identic, se obţine un ceai concentrat care se poate consuma în cursul zilei. La acest ceai este obligatoriu să se pună un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar înainte de a se consuma. Se indică ca diuretic fiind cel mai util ceai, în plus are capacitatea de a elimina acidul uric, colesterolul în exces şi multe alte toxine. Pentru aceste efecte deosebite se indică a fi folosit în: afecţiuni renale, vezicale chiar calcu-loză renală ,(fiind foarte utilă combinaţia cu coada racului în acest caz), scleroză, afecţiuni cardiace, diabet. În plus este un antiinflamator cutanat şi articular putând fi folosit cu succes la artroze, reumatism, hipertensiune, edemele cardiace, boli de ficat, dereglări uremice. Foarte important este faptul că distruge stafilococul auriu fiind deci şi un excelent antibiotic.
Se mai poate folosi seva, mugurii, coaja, ameţii. Seva este extraordinară la afecţiuni renale sau oculare. Intern seva se ia te 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se pot face cure de lungă durată.

Jul 29, 2009

Afazie

Afazie.

Tulburare de limbaj- se vor trata ca orice tulburare circulatorie. Bolnavul va apela în plus la un logoped pentru a reînvăţa să vorbească.
În plus se vor lua ceaiuri calmante, care vor ajuta bolnavul să treacă mai uşor peste această afecţiune. Se poate lua şi ceai sedativ de la Plafar sau se fac ceaiuri sau tincturi din plantele: ciuboţica cucului, păducel, roiniţă, sunătoare, talpa gâştei, valeriană.
Bolnavul va fi înconjurat cu multă dragoste şi tratat foarte atent. Se exclud discuţiile în contradictoriu şi certurile.

Administrarea diureticelor în obezitate

Administrarea diureticelor în obezitate.

Nu este necesară şi dacă se abuzează este chiar dăunătoare. Regimul alimentar fiind unul hiposodat, pierderea de sodiu prin aceste preparate produce un nedorit hiperaldosteronism secundar.
Dacă se doreşte totuşi se vor prefera ceaiuri din: alun, ceapă, coacăz negru, coada calului, fasole, ienupăr, mesteacăn, osul iepurelui, vulturică. Din acestea în funcţie de toleranţă şi cât de multă apă există se pot consuma 1-3 căni pe zi, preferabil înainte de mesele principale. Se pot consuma cel mai bine la temperatura corpului, nu reci sau prea calde.
Mesteacăn (Betula verrucosa) are saponozide, rezine, mucilagii, etc. Poate combate cu mare succes bolile renale şi de asemenea o serie întreagă de infecţii ale aparatului urogenital. Se va pune 2 linguriţe de frunze bine mărunţite de mesteacăn la 250 ml de apă în clocot. Se va lăsa apoi acoperit 20 de minute şi se va strecura. Se adaugă la acesta obligatoriu un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar. Se lasă apoi 6 ore şi se poate abia atunci consuma. Cu 4 linguriţe de plantă preparate identic, se obţine un ceai concentrat care se poate consuma în cursul zilei. La acest ceai este obligatoriu să se pună un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar înainte de a se consuma. Se indică ca diuretic fiind cel mai util ceai, în plus are capacitatea de a elimina acidul uric, colesterolul în exces şi multe alte toxine. Pentru aceste efecte deosebite se indică a fi folosit în: afecţiuni renale, vezicale chiar calculoză renală ,(fiind foarte utilă combinaţia cu coada racului în acest caz), scleroză, afecţiuni cardiace, diabet. În plus este un antiinflamator cutanat şi articular putând fi folosit cu succes la artroze, reumatism, hipertensiune, edemele cardiace, boli de ficat, dereglări uremice. Foarte important este faptul că distruge stafilococul auriu fiind deci şi un excelent antibiotic.
Se mai poate folosi seva, mugurii, coaja, ameţii. Seva este extraordinară la afecţiuni renale sau oculare. Intern seva se ia cate 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se pot face cure de lungă durată.

Adenopatie satelită

Adenopatie satelită.

Proces prin care un grup ganglionar sau un ganglion sunt interesaţi, fie inflamator, fie neoplazic. Adenopatia este satelită (regională) pentru că este afectat grupul ganglionar spre care se dirijează drenajul limfatic al unui anumit teritoriu care prezintă leziunea primară.
Adenopatie satelită inflamatorie acută- se caracterizează prin ganglioni sau grup ganglionar măriţi de volum, dureroşi la palpare. Ganglionii pot adera unii la alţii şi pot adera la piele. Diagnosticul de adenită inflamatorie este mult favorizată de descoperirea leziunii primare: eroziune tegumentară, plagă suprainfectată, etc.
Tratamentul.
Se adresează leziunii primare care trebuie tratată. Pentru adenopatie dureroasă se folosesc comprese reci, propolis, sau în cazurile mai grave tratament de la adenite sau chiar cel chirurgical.
Adenopatie satelită inflamatorie cronică- se întâlneşte atât în infecţiile cronice ne specifice cât şi în cele specifice (sifilis, tuberculoză). În acest caz ganglionii sunt măriţi de volum, au consistenţa mai fermă, au o oarecare sensibilitate, dar au mobilitatea păstrată şi nu sunt aderenţi la tegumente.
Adenopatie satelită neoplazică- apare ca urmare a invaziei ganglionilor regionali cu celule neoplazice plecate din tumora primitivă (neoplasm mamar sau digestiv). Pentru cancerele profunde adenopatia nu poate fi văzută decât prin limfografie, fie cu lipidol ultrafluid, fie printr-o limfografie izotopică. Ganglionii vizualizaţi limfografic sunt ganglioni neinvadaţi.
Tratament.
Se face tratament de la cancer.

Adenoidita acuta a copilului mare

ADENOIDITA ACUTĂ A COPILULUI MARE.

Pentru desfundarea nasului se va învăţa copilul să-şi sufle nasul. Întâi o nară ţinând astupată cealaltă cu batista şi suflând, apoi cealaltă. Se va spăla de asemenea nasul cu apă cu sare. Pentru aceasta se va pune o linguriţă de sare la 1 litru de apă. Se trage pe o nară apă din aceasta care este pusă în prealabil în palmă. Se trage mai multă până va ajunge în gură unde se va elimina apoi. Se face alternativ când pe o nară, când pe cealaltă, trăgându-se apa cu putere.
În mod normal la o spălătură trebuie 1 litru de apă. Se practică şi dimineaţa şi seara.
După spălare se va pune în fiecare nară apă cu suc de lămâie 1\1 câte 3-4 picături în fiecare nară.
Nu este grea această procedură, pentru că japonezii sau chinezii îşi învaţă copii să facă acest lucru zilnic de 2 ori încă de la vârste foarte fragede şi adulţii fac acest lucru zilnic fiind socotit o igienă necesară.
Singurul lucru de care se va avea grijă este să nu se iasă la aer decât după uscarea nărilor mai ales în anotimpul rece în rest nu aduce decât beneficii organismului.
Se pot face de asemenea la copii mai mari inhalaţii cu aburi din ceaiuri medicinale de: brad, cimbru, ciuboţica cucului, ienupăr, isop, jneapăn, muşeţel, plop negru, sulfină.
Se va avea grijă să nu se opărească sau să nu afecteze ochii. Nu se va sta la distanţă mai mică de 40-50 cm de vasul cu aburi, lucru care fereşte de accidente.
De asemenea copii trebuie atent supravegheaţi pentru că uneori pot să ameţească în timpul acestor proceduri.

Adenoidita acuta a sugarului

ADENOIDITA ACUTĂ.
ADENOIDITA ACUTĂ A SUGARULUI.


Tratament local:
Permeabilizarea foselor nazale prin aspirarea mucozităţilor cu o pară de cauciuc. Instilaţii locale cu o soluţie de tinctură de propolis 10% care se va amesteca cu 2 părţi de ulei. Sau se poate să se facă miere cu ser fiziologic. Într-o fiolă de ser se va dizolva o jumătate de linguriţă de miere polifloră. Se pun de mai multe ori pe zi picături, în funcţie de cum reacţionează organismul. Se va încălzi înainte la temperatura camerei. Este foarte eficientă. Se va face de câte ori este nevoie, dar neapărat de cel puţin 3 ori pe zi.
Dacă se poate se va face aerosol cu propolis 10%. În cameră ar trebui să se menţină o temperatură constantă şi în special trebuie asigurată umiditatea aerului care se respiră.

Tratament general:
sugarul va fi ţinut în cameră încălzită în timpul perioadei febrile. Se va face tratament contra febrei. Pentru aceasta este foarte bun ceaiul de coajă de salcie sau de troscoţăl care are foarte mult acid salicilic. Nu are nici un efect secundar aşa că se poate da fără teamă.

Profilaxie:
adenoidita acută a sugarului constă în realizarea condiţiilor de igienă a locuinţei, aerisire, tratamentul rahitismului şi al diatezelor exudative, evitarea schimbărilor bruşte de temperatură. Profilaxia complicaţiilor se obţine prin practicarea adenoidotomiei.
Se poate ca în baie să se fiarbă 1 mână de coajă de salcie la 5 litri de apă timp de 30 minute, apoi să se strecoare în cadă. Se va face baie în această apă preferabil la temperatura corpului.

Adenoidita

Adenoidita acuta si cronica

Daca cel mic este mai tot timpul bolnav, tuseste, sufla greu in somn si chiar sforaie, atunci cel mai probabil are o adenoidita cronica. Sau polipi, cum este denumita boala popular. „In spatele nasului exista o aglomerare de tesut limfatic care se numeste amigdala faringiana Luschka. Adenoidita cronica inseamna hipertrofia acestei amigdale insotita de infectie”, explica medicul Marius Ursuleanu.

In perioada in care este alaptat, copilul este protejat impotriva virusurilor de anticorpii furnizati de laptele matern. Dupa intarcare, prima arma de aparare sunt polipii, acestia inflamandu-se la orice contact cu virusii din aer. Cand sunt depasite posibilitatile de aparare, polipii raman mariti.

Simptomele difera de la copil la copil. „Unii copii au nasul infundat, altii fac mereu rosu in gat. O a treia categorie este aceea a copiilor care dau semne ca nu aud bine (polipii infunda comunicarea dintre nas si ureche). Acesti copii dezvolta un tip de otita, denumita seroasa. Nu au dureri de urechi, insa aduna mucozitati in interiorul urechii”, spune Margareta Stoica, medic ORL la Cabinetul de Foniatrie „Opera Romana”.

Medicul este cel care decide care este tratamentul cel mai potrivit. Initial se va incerca reducerea dimensiunii polipilor cu antiinflamatoare sau picaturi pentru nas. Operatia nu este indicata decat atunci cand marirea tesutului limfatic este insotita de infectie si nu inainte de varsta de un an si jumatate.

„Operatia se face cel tarziu la sase ani, pentru a evita modificarile in fizionomia copilului. Un copil cu polipi netratati sta mereu cu gura cascata”, mai explica doctorul Marius Ursuleanu. Dupa operatia de polipi, starea de sanatate a copilului se va imbunatati.

Adenocarcinom

Adenocarcinom.

Cancer de obicei al unei glande, care are o evoluţie mai lentă decât alte forme de cancer. Se întâlneşte la: stomac, glanda mamară, intestinul gros, rect, mucoasa uterină, bronhii, piele, etc.
Regim alimentar fără grăsimi animale, zahăr, sucuri din comerţ, alimente conservate chimic. Se vor consuma sucuri naturale din fructe şi legume, multă miere, ceaiuri.
Se consumă năprasnic 3-4 linguriţe praf care se pune sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate face o cură de lungă durată. Germaniu din Năprasnic ajută la distrugerea celulelor canceroase. De asemenea se va consuma mult usturoi şi ceapă care ajută la o mai bună oxigenare a celulelor organismului.
Extern se poate pune cataplasmă cu frunze de pătlagină unsă cu ulei şi aplicată.
Se poate face tratamentul de la Boala Hodkin.
Brusture-rădăcină se macină cu râşniţa de cafea. Se fierbe cu puţină apă apoi se amestecă cu făină formând o cocă care se aplică pe o pânză care se va pune caldă extern de 2 ori pe zi.
Se aplică frunze de varză strivite.
Rădăcină de tătăneasă fiartă se aplică cu ajutorul unei pânze local.
Se poate face o pastă mai groasă cu argilă şi umezită cu ulei de in care se aplică pe o pânză extern. Se pune cât mai caldă şi se lasă până la răcire.
Se poate face o cură de boabe de ienupăr. Se vor lua în prima zi 4 boabe care se vor zdrobi în gură. În ziua a doua se iau 5 şi se creşte cu câte o boabă până se va ajunge la 15 boabe, după care se va scădea zilnic câte o boabă.
Cura de aer, expunerea la soare, consumul calciului sub ori ce formă, sucuri de legume în cantitate mare, cătină, coacăze zilnic. Consumul nucilor şi alunelor.
Se ia obligatoriu dacă nu există alergie tinctură de propolis. Aceasta se va lua de 3 ori pe zi. Se va pune 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp pe un miez de pâine. Se mestecă bine în gură, apoi se înghite. Este un antibiotic natural care se poate lua până la trecerea afecţiunii.
În toate cazurile se vor face spălături nazale cu apă cu sare. Se fierbe 1 linguriţă de sare la 1 litru de apă. Se lasă apoi să ajungă la temperatura corpului şi se va trage pe o nară această apă, până ajunge în gură când se elimină. Cealaltă nară fiind astupată. Se face apoi cu cealaltă nară. Se foloseşte la o spălătură 1 litru de apă şi se face atât seara cât şi dimineaţa.
Se face gargară de asemenea cu ceai de pătlagină, podbal, nalbă. Se fac acestea zilnic de 2 ori. Se poate la aceste ceaiuri să se adauge şi puţină sare.
Cataplasme cu brânză dulce de vacă care se vor ţine 3-6 ore în funcţie de toleranţă.
În cazul ganglionilor mari bine delimitaţi care nu se retrag după acest tratament vor trebui extraşi chirurgical.

Aclorhidrie

Aclorhidrie. (Anaciditate).

Lipsa acidului clorhidric din sucul gastric. În consecinţă, activitatea digestivă a pepsinei este, la rândul său, micşorată şi deci procesul de sfărâmare a moleculelor de proteină în stomac este incomplect. Microbii intraţi cu alimentele nu se distrug şi atunci apare şi o „greutate” în stomac, iar trecerea microbilor în intestin produce infecţii de enterocolite. În aclorhidrie unele săruri de fier nu pot trece sub formă de cloruri.
Se întâlneşte în cursul unor gastrite cronice, anemii, ulcer gastric, cancer gastric, stomac operat. Aceasta survine în procesele inflamatorii ce distrug celulele parietale, în gastrita cronică atrofică sau prin mecanism imun.
Simptomatologia este cea a bolii cauzatoare (vezi Gastrita, cancerul gastric, etc). Mult timp fără modificări ale materiilor fecale (aclorhidria compensată), ca după un timp datorită maldigestiei, lipsei de baraj antimicrobian gastric, adăugării componentei de sensibilitate-alergizare etc, să apară şi un sindrom diareic: enterocolopatia paraaclorhidrică (aclorhidria decompensată).
Deci aclorhidria este un simptom care survine în numeroase boli şi de aceia tratamentul este în primul rând al bolii cauzale şi apoi al aclorhidriei, tulburare secundară a funcţiei secretoare gastrice.
Tratament:
În general se tratează boala cauzală şi se introduc sucuri de legume şi fructe în cantitate mai mare. De fapt tratamentul are scopul de a preveni instalarea acestei stări (vezi gastrita) de a creşte secreţia gastrică sau de a lupta cu efectele aclorhidriei: malnutriţia, popularea microbiană intestinală.
Creşterea secreţiei gastrice se poate face prin mai multe mijloace:
1. Regim alimentar care va consta din supe de legume, de ovăz, de carne, borşuri de tărâţe, acrite cu suc de lămâie, fructe fierte, jeleuri de fructe, siropuri, ouă moi, carne sub orice formă de grătar sau fiartă, şuncă proaspătă, etc. Alimentele fiind normal sărate. Se vor elimina alimentele cu resturi grosiere de celuloză (varză, gulii, etc) şi condimentele (oţet, piper, etc)
2. Medicamentos. Coada calului praf pentru alcalinizare unde este cazul. În rest tinctură de Genţiana, substanţe amare. Tincturile se ia câte 20 picături la fiecare 100 ml apă înaintea meselor principale.
3. La indicaţia medicului se suplimentează acidul clorhidric.
Se vor da multe vitamine (polen de albine cu miere zilnic şi sucuri de legume şi fructe proaspete pentru suplimentarea cu vitamine.
În cazul diareei se va lua afine fructe sub formă de praf obţinut din fructe uscate şi apoi măcinate cu râşniţa de cafea. Se ia câte 1-3 linguriţe pe zi, în funcţie de efectul care-l are.

Jul 28, 2009

Anovulatia

ANOVULAŢIA.

Absenţa ruperii foliculului de Graaf. Ciclurile menstruale în care nu se rupe folicului ovarian se numesc „cicluri anovulare”.
Această anomalie este trecătoare sau permanentă şi suprimă, în ambele situaţii, funcţia generativă a ovarului prin lipsa de eliminare a ovocitului din interiorul foliculului.
Cunoaşterea acestei disfuncţii are importanţă în tratamentul sterilităţii femeii, din cauza sterilităţii –este de natură ovariană.

Tratament profilactic: supravegherea pubertăţii cu respectarea regulilor de igienă caracteristic acestei perioade de dezvoltare. Tratarea la timp a infantilismului şi hipoplaziei genitale. Tratarea tulburărilor menstruale, fie prin insuficienţă fie prin exces (amenoree, hipo şi oligomenoree, meno şi metroragii). Tratarea infecţiei pelvo-genitale acute şi cronice.
Tratament curativ: se poate face tratament cu:
-Seminţe de mărar-se vor măcina seminţele de mărar cu râşniţa de cafea transformându-se în praf. Se iau câte o linguriţă care se va pune sub limbă pentru 10 minute, apoi se va înghiţi cu puţină apă. Se face de 3 ori pe zi cu 30 minute înainte de mese.
-Inflorescenţe de morcov- se usucă şi se transformă în praf. Se iau ca seminţele de mărar.
-Tinctură de mlădiţe de zmeur. Se iau conform prospectului.
Se vor administra în prima parte a ciclului menstrual, adică în perioada când se dezvoltă foliculul de Graaf. Se va administra zilnic începând din a 7-a zi până în ziua a 14-a a ciclului. Tratamentul se repetă succesiv timp de 3-4 luni, respectându-se administrarea între a 7-a şi a 14-a zi a ciclului.
În cazurile rezistente la tratament se va aplica tratament medicamentos.
Pe lângă acestea se vor consuma multe sucuri de legume şi fructe care conţin vitaminele C şi de asemenea se vor consuma uleiuri vegetale inclusiv cel de soia care conţin vitamina E. Este necesar deoarece vitamina C prin acidul ascorbic contribuie la elaborarea progesteronului iar vitamina E întăreşte acţiunea acesteia. Aceste vitamine nu intervin direct în mecanismul ovulaţiei, ci influenţează funcţiile corpului galben şi ca atare, potenţează acţiunea hormonilor gonadotropi în tratamentul sterilităţii prin anovulaţie.

Reţeta 1:


lemn dulce 50 g, creţuşcă 4 linguri, coada racului –4 linguri. Se macină toate prin râşniţa de cafea şi se pun 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 3 căni pe zi, înainte de mesele principale cu 15 minute, timp de 1 an până rămâneţi gravidă.
Reţeta 2: seminţe mărar 50 g cerenţel rizomi 5 linguri, coada şoricelului 4 linguri, osul iepurelui 1 lingură. Se macină toate acestea cu râşniţa de cafea, apoi se va pune 1 linguriţă la 250 ml apă şi se fierbe 5 minute. Se acopere timp de 15 minute. Se beau 3 căni pe zi, înainte de mese perioade lungi de timp.
Reţeta 3: se pun 50 g năprasnic, 50 g seminţe mărar, 50 g lemn dulce şi 50 g schinduf. Se macină toate cu râşniţa de cafea transformându-se în praf. Se pune apoi 2 linguriţe din acest praf la 250 ml apă şi se lasă de seara până dimineaţa. Dimineaţa se mai pun alte 250 ml apă la foc cu 2 linguriţe de praf. Se lasă să fiarbă timp de 5 minute. Se acopere până se răceşte. Se strecoară ambele lichide, se amestecă şi se vor lua cu miere pe parcursul întregii zile, în trei reprize înainte de mesele principale cu 15 minute. Praful se păstrează în borcan ermetic închis, preferabil la rece şi învelit în hârtie. Se poate face un tratament de durată, până la rezolvarea problemei.
Se pot de asemenea folosi helioterapia, precum şi cure balneare în staţiunile cu ape hipercloruro-sodice (Ocna-Sibiului) sau sulfuroase.
În cazul în care acest tratament nu dă rezultatele scontate se va reverifica diagnosticul sau se va vedea dacă un tratament chirurgical nu este necesar (fixarea uterului, suspendarea ovarului în ptozele ovariene, etc).

Anorexia

ANOREXIA. (lipsa poftei de mâncare).

Tratament:
Se pot folosi una sau mai multe din plantele de mai jos: afin, albăstrele, aloe, anason, angelică, anghinare, busuioc, busuioc sălbatec, călţunaşi, cicoare, cimbru, coacăz negru, coada şoricelului, coriandru, creţişoară, fenicul, gutui, ghinţură, hrean, isop, lemnul Domnului, lemn dulce, leuştean, lichen de Islanda, mesteacăn, negrilică, obligeană, orz, paltin, păpădie, pătrunjel, pătrunjelul câmpului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagră, roiniţă, rotunjoară, rozmarin, salcie, salvie, sănişoară, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, şofran, sparanghel, şofran, tarhon, trifoişte de baltă, troscot, turiţă mare, ţelină, unguraş, valeriană, verbină. Se fac ceaiuri care se vor consuma 2-3 căni pe zi din una sau mai multe plante.
Simptomul acesta se produce în foarte multe afecţiuni. Se va trata afecţiunea de bază în primul rând apoi se va fixa ore regulate de masă, regim variat, prezentat estetic.
Se îndepărtează grijile şi emoţiile, de asemenea orice preocupare psihică.
Viaţa cât mai puţin sedentară, exerciţii în aer liber, excursii, duşuri reci, sport fără exces, înot, plimbări.
Insuficienţa hepatică, anorexia, greaţa, vor trebui combătute cu ajutorul unui tratament energic. Regimul alimentar aici are un rol major.
Constipaţia cronică care este de foarte multe ori prezentă presupune un regim adecvat pentru fiecare caz în parte. În aceste cazuri de cele mai multe ori este suficient să se introducă în alimentaţie tărâţe de grâu. Pentru aceasta se vor lua tărâţele cu apă, lapte, ceai, după ce au fost măcinate fin cu râşniţa de cafea. Acestea vor ajuta şi la alimentarea organismului cu multe vitamine şi oligoelemente.
În cazurile mai grave se vor introduce ceaiuri laxative sau chiar ceai de coajă de Cruşin. Aici remarcăm faptul că ceaiul de rădăcină de lemn dulce ajută foarte mult nu numai la rezolvarea problemei digestive ci ajută chiar la vindecare.
În cazul uremiei se va trata uremia şi apoi se va trece la tratarea anorexiei.
În caz de pierdere ponderală mare se va cerceta cauza şi se va institui un regim alimentar cu pondere de sucuri şi alimente mai concentrate.
În toate cazurile se va scoate zahărul din alimentaţie şi se va înlocui cu miere de albine.
Încă o dată mai trebuie să amintim că pe lângă aceste tratamente este nevoie neapărat de tratarea afecţiunii care a produs acest simptom. Se vor respecta orele fixe de masă, regim variat, prezentat estetic.
Se vor îndepărta grijile, emoţiile, preocupările psihice.
Viaţa cât mai puţin sedentară, exerciţii în aer liber, excursii, duşuri reci, sport fără exces, înot, plimbări. Se va afla cauza care a produs afecţiunea respectivă. La adulţii peste 10 de ani trebuie de multe ori să ne gândim la un neoplasm.




Angelică- vin- 10 linguri de rădăcină de angelică mărunţite se pun la 1 litru de vin. Se ţin timp de 10 zile, apoi se strecoară. Se pune în sticle la rece. Se va lua câte 50 ml înainte de mese pentru mărirea poftei de mâncare.
Fenicul- o jumătate de linguriţă de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute. Se strecoară şi se consumă înainte de mese cu 15 minute.
Reţeta 1: Vin tonic: 3 linguri de rădăcină de Ghinţură măcinată cu râşniţa de cafea se va macera cu 60 ml alcool de 60 grade pentru 24 ore, apoi se adăuga 1 litru de vin. Se lasă timp de 10 zile, agitând des sticla care este ermetic închisă. Se strecoară apoi şi se poate pune miere după gust. Se va lua 1 linguriţă de 3 ori pe zi diluată cu 100 ml apă. Se va lua înainte de mesele principale.
Reţeta 2: Vin cu seminţe de negrilică- se pun 2 linguriţe de seminţe la 1 litru de vin. Se fierb timp de 10-15 minute. Se strecoară şi se va bea câte 50 g cu 15 minute, înainte de mese pentru stimularea poftei de mâncare.
Reţeta 3: pastă din muguri de nuc cu miere- compoziţie: 100 g muguri de nuc, 200 ml apă, 150 g miere.
Preparare: Mugurii se spală şi se fierb la foc domol până lichidul scade la jumătate. Se zdrobesc bine mugurii, se lasă să se răcească şi se adaugă mierea. Compoziţia se amestecă bine până la omogenizare, se pune într-un borcan, închis ermetic la rece. Se poate păstra doar 2-3 zile la temperatura camerei sau 14 zile la rece după care devine toxic.
Administrare: copiii între 3-6 ani 1 linguriţă dimineaţa, între 6-12 ani 3 linguriţe pe zi, toate dozele se dau înaintea meselor. Se dă timp de 1 lună. Adulţii 3 linguri pe zi. Stimulează pofta de mâncare, accelerează metabolismul şi ajută la îngrăşare. Prin iodul ce-l conţin şi vitaminele B ajută la funcţionarea glandei tiroide, remediul fiind foarte folositor atât pentru prevenire cât şi pentru tratarea guşei endemice, de asemenea sporeşte rezistenţa la infecţii. Se dă şi la oboseală, slăbiciune, boli nervoase de tip astenic, insuficienţă glandulare şi sexuale.
Contraindicaţii: nu se dă diabeticilor.
Reţeta 4: Vin de obligeană: 50 g de rădăcină de obligeană se mărunţeşte cu ajutorul râşniţei de cafea. Se pune apoi într-un litru de vin preferabil roşu. Se ţine timp de 10 zile. Se astupă şi se ţine la temperatura camerei. Se agită zilnic. Se strecoară şi se poate adăuga 100 g de miere dacă nu aveţi contraindicaţii. Se va lua câte 1 lingură de 3 ori pe zi. Este indicat în anorexie, afecţiuni gastro-intestinale, lipsa poftei de mâncare. Are de asemenea certe proprietăţi tonice. Este util pentru copiii mofturoşi care pot bea 50 ml înainte de mese.
Reţeta 5. Vin de ţintaură. Se pun 2 linguri de plantă mărunţită la 1 litru de vin roşu sau negru. Se lasă timp de 10 zile agitând des. Se strecoară. Se ia câte 1 păhărel înainte de mese, iar copiii vor lua câte 1 linguriţă. Acesta ajută la refacerea poftei de mâncare. Se ia până ce pofta de mâncare revine.

Anorectita

Anorectita.

Cuprinde ansamblul patologiei inflamatorii a colonului terminal. Se va face distincţia între anite şi rectite, cu toate că ambele au parte de aceleaşi simptome care constau în dureri şi tenesme.
Semne precoce: jenă la defecaţie, modificarea orarului defecaţiei, etc.
Medicul este singurul care poate pune diagnosticul.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: albăstrele, căpşun, caise, castravete, cerenţel, coada şoricelului, dovleac, grâu, lămâie, mac de grădină, mărul lupului, mur, năprasnic, ovăz, orz, pere, prune, secară, sclipeţi, stafide, tătăneasă, zmeur. Se pot face spălături şi clisme şi de asemenea se pot consuma ceaiuri din plantele medicinale sau din fructe se vor consuma sucuri sau crude.
În principal se va evita constipaţia preferându-se un scaun mai moale. Este bine să se facă un orar zilnic pentru defecaţie pentru ca organismul să se înveţe cu acesta.
Se vor face tratamentele constipaţiei dacă există această problemă, sau a diareei, dacă de asemenea există. În rest se va exclude din alimentaţie untura şi uleiul prăjite, afumăturile, carnea roşie, conservele, mezelurile şi se vor consuma multe legume şi fructe care furnizează organismului suficient balast pentru a ajuta defecaţia. Se vor prefera în cazurile în care există probleme cu defecaţia să se ia tărâţe de grâu de mai multe ori pe zi. Acestea furnizează organismului materie primă pentru a se putea reface, deoarece conţin foarte multe vitamine, aminoacizi şi o serie întreagă de minerale.
Pentru distrugerea infecţiilor se va prefera tinctura de propolis care are un spectru foarte larg de acţiune şi în plus este utilă şi în refacerea celulară şi pentru calmarea durerii.
Se vor consuma suficiente lichide sub formă de ceaiuri din plante medicinale care ajută să nu se deshidrateze corpul şi contribuie la vindecare. Se pot consuma până la 1-1,5 litri de ceai pe zi din una sau mai multe din plantele medicinale de mai sus. Ceaiurile se vor consuma călduţe.

Ankilostomiaza

Ankilostomiaza.

Agentul etiologic- un parazit Ankilostoma de formă cilindrică (Ankilostoma duodenale) din clasa nematodelor. Femela măsoară aproape 2 cm în lungime şi 1 mm grosime. Masculul este mai scurt şi mai subţire.
Este foarte frecvent în zonele calde, dar în zonele temperate cum este la noi se găseşte mai mult în zonele miniere. La Anina a fost foarte frecventă dar se pare că a fost eradicată în mare parte.
Surse de infecţie omul parazitat care elimină prin fecale ouăle parazitului.
Ouăle eliminate de omul parazitat evoluează pe sol, până la stadiul de larvă. Boala trece la un om sănătos prin intermediul acestor larve mai frecvent traversând pielea sau mai rar ajungând în organism prin alimentele contaminate. O transmitere directă are loc doar excepţional pe cale congenitală.
Calea de pătrundere cutanată este cea mai frecventă, digestivă mai rar şi cea respiratorie nu este admisă ca posibilă.
După ce traversează pielea larva intră în circuitul sanguin şi descrie mai întâi un ciclu perienteric trecând prin plămâni. De aici ajunge în fundul gâtului şi sunt înghiţiţi. În tubul digestiv se opreşte în duoden şi mai rar în jejun. În cazuri excepţionale poate ajunge în cec sau colon.
Perioada de incubaţie: după aproximativ 3-6 săptămâni de la data infestării persoana parazitată poate să elimine ouă.
Simptomatologie:Trecerea parazitului prin piele şi apoi prin plămâni se însoţeşte de unele tulburări cutanate (gurma minerilor) şi pulmonare (bronşite). Localizarea paraziţilor adulţi în intestin va duce însă la o serie de tulburări digestive care consta în special în dureri epigastrice, senzaţii de greaţă, vărsături, balonări, diaree, etc.
De asemenea întrucât ankilostomele se hrănesc cu sânge întâlnim în această parazitoză şi o anemie destul de severă.
Durata perioadei de contagiune- direct boala se transmite numai pe cale transplacentară de la mamă la făt. O altă transmitere directă nu există.
Receptivitate- imunitate. Receptivitatea este generală, dar o imunitate pare să se instaleze cu timpul la cei care au trecut prin boală.
Tratament: tetraclorură de etil în doză la adult 3 ml dimineaţa pe stomacul gol. Se poate repeta timp de 7 zile.
Nu se administrează sub 3 ani.
Rezultatele sunt bune cu Alcopar (Hidroxinaftatul de befemin) care se găseşte în plicuri de 5 g ( cu 2,5g substanţă activă) administrat 3-4 zile în şir. Se repetă după 10 zile.
Tinctura de propolis pare să răspundă foarte bine la acest tratament dar trebuie luat intern în funcţie de timpul trecut de la infestare. În general se admite ca tratament folosirea a 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi. Aceste picături se vor pune pe un miez de pâine şi apoi se mestecă bine în gură după care se înghite. Se face un tratament de 7 zile.
Extern dacă a trecut sub 24 ore de la infestare se aplică tot tinctură de propolis cu ajutorul unui tampon de vată. Având în vedere că după intrarea parazitului el lasă în urma sa un canal care se cicatrizează mai greu în acest canal se va pune tinctură de propolis cu ajutorul unui tampon de vată. Este suficient să se pună o vată înmuiată în propolis pentru că acesta va astupa canalul şi totodată omoară acest parazit. Se pune timp de 2 zile timp suficient pentru distrugerea parazitului.
O altă metodă mai radicală este folosirea tincturii de mărul lupului sau rădăcină de feriga sau ipeca. Acestea pot să distrugă parazitul dar numai dacă se pune pe piele compresă cu tampon de vată muiat timp de mai multe zile în tincturile respective. Se face în funcţie de termenul trecut de la inoculare şi de localizarea parazitului.

Anhidroza

Anhidroza.

Lipsa de sudoare se numeşte anhidroză. Boala este rară, ea putând constitui o distrofie congenitală, sau să apară la bolnavi astenici, la mineri şi muncitorii din spălătorii, unde aerul este cald, în eritrodermii generalizate, în ihtioză, prurigo, etc. Pielea acestor bolnavi este uscată şi predispusă la infecţii microbiene.
Tratament: băi calde în special cu iederă, nalbă sau tărâţe, masaj, emoliente simple.

Angiom

Angiom.

Tumoare benignă a vaselor sangvine (hemangiom) sau limfatice (limfangiom). Se prezintă sub formă de noduli roşii- violacei, bine delimitaţi, moi sau mai duri, de forme cavernoase sau capilare întâl-niţi în special sub piele (de multe ori aceste tumori sunt congenitale) dar şi în alte organe.
Spre deosebire de hemangioame, limfoamele sunt palide. Se tratează numai prin excizie chirurgi-cală. Tratamentul naturist nu este eficient decât în formele descrise la hemangioame sau limfoame.
În cazurile maligne se va apele la tratamentul de specialitate.
Este indicat după mine în toate cazurile să se apeleze la terapie chirurgicală care nu produce nici un efect negativ şi vindecă rapid această afecţiune. Uneori amânarea tratamentului chirurgical sau anumite tratamente chiar naturiste pot să ducă la moartea bolnavului, pentru că poate să migreze şi poate produce o embolie. Deci apelaţi cu cea mai mare încredere la tratamentul chirurgical.
Cură de dezintoxicare:dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afec-ţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.

Angiocolitele

Angiocolitele.

Se mai numeşte şi colangită şi este o inflamaţie de regulă acută a mucoaselor căilor biliare intra şi extra hepatice. De cele mai multe ori însoţesc litiazele biliare sau cancerul căilor biliare sau unele boli infecţioase.
Pot fi catarale, supurate sau gangrenoase.
Simptomul cel mai important este temperatura care poate fi foarte mare, starea generală proastă, durere asemănătoare cu cea din colica biliară iradiind în spate şi în umărul drept. Poate apare şi icterul, frisoane, tulburări dispeptice: balonări, inapetenţă, vărsături, greţuri.
Se va recurge la odihna în pat, regim cu ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe şi legume, supe de zarzavat.
Tratament:
Tinctura de propolis.
Se va lua tinctură de propolis făcută de Apicola. Este vorba despre tinctura de propolis 30%, care se găseşte de vânzare la toate magazinele Apicole din ţară. Aceasta este recoltată de pe suprafeţe mai mari de teren şi este mult mai eficientă ca cea recoltată de pe suprafeţe mai mici de teren.
Se va lua câte 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp. Dacă aveţi 50 kg atunciva trebui să luaţi 20 de picături de 3 ori pe zi. Cel mai eficient este să se pună pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură, apoi se înghite. Se face acest lucru de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.
Este bine să se ia o perioadă de minimum 15 zile, se poate însă lua şi ani de zile fără să producă efecte negative în organism. Este utilă fiind un antibiotic natural cu spectru mare de acţiune, care se poate lua fără antibiogramă. Trebuie doar să se testeze dacă nu există alergie la acest produs. Pentru aceasta se va pune 3-5 picături de tinctură pe o bucată de pâine şi se mestecă bine în gură, după care se înghite. Se face acest lucru seara. Dacă până dimineaţă nu apar fenomene alergice înseamnă că puteţi s-o luaţi fără teamă. Este bine ca tratamentul acesta să se facă zilnic cel puţin 15 zile, fără întrerupere.

Se vor da de asemenea ceaiuri din: afin, angelică, anghinare, armurariu, brad, cardon, chimen, cicoare, coada calului, cruşin, dracilă, fenicul, frasin, roiniţă, rozmarin, rostopască.
Ridichea se va consuma în cantitate mare.
Lămâia de asemenea este foarte indicată sub formă de suc. Toate ceaiurile se pot îndulci cu miere preferabil polifloră, dacă nu există cumva şi diabet.
Ridichea este una din alimentele care se pot da în această afecţiune în cantitate cât mai mare. De asemenea se va putea consuma hrean care ajută la drenarea bilei şi activarea digestiei.

Angina pectorala

ANGINA PECTORALĂ.

Este de fapt expresia aterosclerozei coronariene : ea traduce o circulaţie coronariană care nu poate satisface adaptarea aportului de oxigen şi de substanţe nutritive la nevoile metabolice ale miocardului. Durerea anginoasă poate să îmbrace aspectul anginei de efort, a anginei de decubit sau a stării anginoase care prin frecvenţa, intensitatea şi durata acceselor dureroase, se poate încadra în angina instabilă.
Simptome: de fapt este vorba despre un disconfort toracic eventual sub formă de gheară, care se poate traduce prin dureri În partea stângă care pot iradia înspre mandibulă, umăr şi braţ, până la degetele 4-5 al mâini stângi.
Agravare: se poate agrava datorită eforturilor fizice, digestia, creşterile tensionale, anemia, emoţia, temperatura scăzută, altitudinea crescută, tahicardia, diabet, etc.
Tratament:
Se evită eforturile : fuga după tramvai, urcarea scărilor sau a pantelor, repaus moral. Bolnavul trebuie să cunoască necesitatea tratamentului: interzicerea fumatului, regim cu mese mici, nu prea copioase, regim hipotoxic, hipoclorurat, sărac în condimente: baza regimului este cel lacto-vegetarian, cu multe sucuri de legume şi fructe. Se evită frigul.
În criză se dă tinctură de valeriană 10 picături –1 linguriţă.

Se mai pot folosi următoarele plante medicinale: aloe (se preferă sucul din frunze sub diferite forme), angelică (este bun orice parte- plantă, rădăcină sau seminţe sub orice formă), anghinare (planta- infuzie), buberic (planta-infuzie), ceapa (în alimentaţie sau tinctură), coacăz negru (fructe sub orice formă sau frunze decoct), ienupăr (bace sub formă de cură 4-15-4), lămâi (suc proaspăt eventual cu miere), lemn câinesc (plantă- infuzie), limba boului (infuzie- plantă), mătreaţa bradului (plantă- decoct), mur (fructe sub orice formă şi frunze decoct), muştar negru (făină cataplasme externe), nap (rădăcină decoct sau cataplasme- frunze infuzie şi aplicate extern), năprasnic (plantă- infuzie), nuc (frunze- decoct), obligeană (rădăcină- praf se ţine sub limbă sau se face decoct intern), păducel (frunze şi flori- infuzie, fructe-decoct sau dulceaţă. Din toate se poate face tinctură), pin (ramuri tinere, conuri tinere verzi sau răşină- decoct sau siropuri şi tincturi intern şi extern se aplică tinctură), priboi (plantă- infuzie), rapiţă (plantă- infuzie), roiniţă (plantă- infuzie), rostopască (plantă- infuzie (doar 250 ml pe zi), secară (seminţe decoct sau încolţite, de asemenea făină extern), traista ciobanului (infuzie din plantă), troscot (infuzie din plantă- conţine acid salicilic în cantitate mare), turiţă mare (infuzie din plantă), vineriţă (plantă- infuzie).
Se mai poate lua:


Tinctura de propolis.
Se va lua tinctură de propolis făcută de Apicola. Este vorba despre tinctura de propolis 30%, care se găseşte de vânzare la toate magazinele Apicole din ţară. Aceasta este recoltată de pe suprafeţe mai mari de teren şi este mult mai eficientă ca cea recoltată de pe suprafeţe mai mici de teren.
Se va lua câte 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp. Dacă aveţi 50 kg atunci va trebui să luaţi 20 de picături de 3 ori pe zi. Cel mai eficient este să se pună pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură, apoi se înghite. Se face acest lucru de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.
Este bine să se ia o perioadă de minimum 15 zile, se poate însă lua şi ani de zile fără să producă efecte negative în organism. Este utilă fiind un antibiotic natural cu spectru mare de acţiune, care se poate lua fără antibiogramă. Trebuie doar să se testeze dacă nu există alergie la acest produs. Pentru aceasta se va pune 3-5 picături de tinctură pe o bucată de pâine şi se mestecă bine în gură, după care se înghite. Se face acest lucru seara. Dacă până dimineaţă nu apar fenomene alergice înseamnă că puteţi s-o luaţi fără teamă. Este bine ca tratamentul acesta să se facă zilnic cel puţin 15 zile, fără întrerupere.

Reţeta : compoziţie: frunze de păducel, frunze de vâsc, traista ciobanului, talpa gâştei. Se introduce câte 1 linguriţă rasă din fiecare plantă în 250 ml apă la temperatura camerei. Se lasă la macerat timp de 8 ore. Se strecoară apoi şi se va bea fracţionat în 3 reprize, în decursul unei zile, ultima parte de preferinţă, înainte de culcare.
Anumite substanţe active din traista ciobanului, vâsc, păducel sunt vasodilatatoare coronariene. Substanţele active din frunzele de vâsc au acţiune cardiotonică, iar din păducel şi talpa gâştei acţionează ca vasodilatatoare periferice şi sedative ale sistemului nervos. Păducelul acţionează ca bronhodilatator, favorizând astfel respiraţia.
Dieta:
Reduceţi grăsimile animale bogate în colesterol şi trigliceride: carne grasă, mezeluri, ouă, smântână, untură.
Renunţaţi definitiv la fumat şi la alcool. Reduceţi consumul cafelei doar la o cafea pe zi.

Anginele acute

ANGINELE ACUTE.

Formele uşoare fără febră vor trece foarte repede cu ajutorul următoarelor plante: aloe (gel sau tinctură intern), angelică (infuzie, decoct, tinctură din plantă rădăcină, seminţe), anghinare (plantă-infuzie), buberic (plantă- infuzie), ceapă (decoct din bulb sau crudă în alimentaţie în special mai multă tăiată pusă pe o felie cu unt), chimen (seminţe- decoct sau se ia praf sub limbă un vârf de cuţit se ţine 10 minute apoi se înghite), cimbru (plantă- infuzie), cârcel (plantă- infuzie), coacăz negru (decoct din fructe sau frunze, sirop, suc sau diferite preparate alimentare), coada şoricelului (flori- infuzie), ienupăr (bace- decoct sau cură), isop (plantă- infuzie), lămâi (suc din fruct proaspăt), lemn căinesc (plantă-infuzie), lichen de piatră (decoct), limba boului (infuzie din plantă-2-3 ceaiuri pe zi), mătreaţa bradului (decoct-2-3 căni pe zi), mur (decoct- frunze), nap (decoct din rădăcină), năprasnic (infuzie-plantă), nuc (frunze-decoct mai ales aplicate extern dar şi intern), obligeană (rădăcină-decoct sau praf ţinut sub limbă), păducel (frunze şi flori-infuzie, sau fructe-decoct, sau din ambele tinctură), pin (decoct din muguri, conuri proaspete sau sirop), plop negru (decoct din muguri), priboi (plantă-infuzie), rapiţă (plantă-infuzie), roiniţă (plantă-infuzie), rostopască (infuzie din plantă 1 linguriţă la 500 ml în cursul întregii zile- nu se depăşeşte), secară (decoct din seminţe), sulfină (plantă-infuzie), traista ciobanului (infuzie din plantă), turiţă mare (plantă-infuzie), vineriţă (plantă-infuzie).
Se vor consuma 2-3 ceaiuri calde cu lămâie multă îndulcite cu miere şi se va sta la căldură până la trecerea afecţiunii. Tincturile se vor lua în funcţie de caz, vârstă, etc între 5 picături-1 linguriţă, care se va dilua cu 100 ml apă. Se iau înainte de mesele principale.
În formele mai supărătoare cu temperatură se va recomanda:
1. repaus la pat, evitarea frigului, alimentaţie ne iritantă, caldă lichide multe sub formă de sucuri din legume şi fructe sau ceaiuri medicinale.
2. Gargară cu infuzie de ceaiuri medicinale din: asmăţui, amăreală, călţunaşi coada-şoricelului, fenicul, hrean, ienupăr, isop, jneapăn, lichen de piatră, lingurea, lumânărică, nalbă, năprasnic, sulfină, tătăneasă, trei fraţi pătaţi, unguraş.
3.Inhalaţii cu propolis-10%
4, Spălături nazale cu apă cu sare. Se va pune 1 linguriţă de sare la 1 litru de apă. Se fierbe apoi se lasă să se răcească. Se trage alternativ pe o nară apoi pe cealaltă şi se face cu un litru de apă la o spălătură, pentru a se curăţii foarte bine nările.
5. Sugerea proposeptului de mai multe ori pe zi.
6. Comprese alcoolizate în jurul gâtului schimbate la 3-4 ore, iar în cursul nopţii se va pune un fular de lână care să menţină căldura în jurul gâtului.
Profilaxie- se poate face prin tratament pentru ridicarea imunităţii organismului şi călirea corpului faţă de intemperii.
De asemenea se poate lua tinctura de Echinaceea (aşa cum scrie în prospectul care însoţeşte produsul). Mai sunt însă şi multe alte produse ale Plantextract Cluj făcute din muguri de plante care ajută şi ele la întărirea organismului.
Se mai poate de asemenea consuma:


polen (20 g zilnic), păstură (3-6 linguri pe zi), lăptişor de matcă (o fiolă pe zi sau 3 capsule), apilarnil (3 tablete pe zi). Toate acestea se vor lua zilnic o perioadă de minimum 30 zile fără întrerupere. Se mai pot lua şi alte produse ale Apiterapiei care de asemenea se pot folosi cu succes.
Nap- pentru tratarea cistitelor, în litiaza urică, gută, bronşite, tuse, angină, enterite, folosiţi infuzia dintr-o lingură de pubere de rădăcină la 500 ml apă clocotită. Lăsaţi vasul acoperit 15-20 minute, apoi strecuraţi. Beţi întreaga cantitate în 2-3 reprize pe parcursul unei zile.

Angina difterică. span class="fullpost">
Angina difterică sau difteria este o laringită caracterizată prin formarea de pieliţe şi false membrane ce obturează laringele până la sufocare. Este o maladie foarte gravă, necesitând intervenţia urgentă a unui medic singurul capabil să rezolve această afecţiune.
Până la venirea medicului se poate cu un beţişor de vată să se badijoneze suprafeţele afectate cu un beţişor de vată îmbibat în suc de lămâie. Mucozităţile se adună cu grijă într-o bucată de pânză şi se vor arunca.
Boala este foarte contagioasă şi se tratează numai în spitalele de specialitate.
Există în prezent şi un vaccin pentru această afecţiune cu care sunt vaccinaţi toţi copiii.

Angina streptococică.
Se preferă tratamentul medicamentos în această afecţiune.
Are ca manifestări durere acută în gât, mai ales la înghiţit; inflamarea ganglionilor la nivelul gâtu-lui şi febră. Netratată, infecţia cu streptococi poate conduce la reumatism, afecţiuni cardiace sau renale. Este bine să se stabilească foarte clar în urma examenelor de laborator dacă este vorba despre o infecţie cu streptococi sau altă afecţiune. În toate cazurile cu streptococi se va trata cu medicamentele indicate de medicul specialist în urma analizelor care se vor face.

ANGINA ULCERO-MEMBRANOASĂ.

Tratamentul este cel de la angine cu modificarea că se va lua neapărat tinctură de propolis câte 10 picături puse pe o bucată de pâine de mai multe ori pe zi. Aceasta este bine să fie mestecată bine în gură apoi se înghite cu salivă. Se face o dată la 2 ore sau mai exact din 2 în 2 ore ziua. Noaptea nu se va face însă se impune să se sugă o cantitate înainte de culcare şi ulterior să nu se mai consume nimic, pentru a rămâne mai mult timp în contact cu această substanţă organismul şi să-şi facă mai bine efectul.
Se poate da o cană de lapte fierbinte cu untură de gâscă (o linguriţă) de 2-3 ori pe zi.
De asemenea se mai poate lua câte o bucată de zahăr pe care se pune puţin petrol şi se suge în gură de 2-3 ori pe zi.
Gâtul se va înveli în fular de lână. Se pot adăuga în toate cazurile ceaiurile de la angine.

Anexita macrolezionala

Anexită macrolezională.

Se va feri de frig şi umezeli, la fel se va feri de băile locale reci. De asemenea se recomandă să nu se stea mult în picioare.
-Coada şoricelului-2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pen-tru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
-Tărâţe de grâu- se macină cu râşniţa de cafea apoi se amestecă cu miere şi se iau de mai multe ori pe zi, câte 1 linguriţă.
-Băi locale şi spălături cu coada şoricelului- 2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se mai pot face băi locale cu coada calu-lui, paie de ovăz, flori de fân, etc.
-Coada şoricelului, gălbenele, iasomie- se pun toate aceste plante în părţi egale. Se va pune câte 1 lingură din fiecare plantă într-un litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături cu irigatorul de 2 ori pe zi.
-Mărul lupului-2 linguri de plantă mărunţită se vor pune la 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Când ajunge la temperatura corpului se va pune în irigator şi se fac spălături cu irigatorul în fiecare zi.
-Capricon- supozitoare pe bază de răşină de conifere. Se găseşte la magazinele naturiste. Se pune intra rectal câte 2 supozitoare pe zi. Este bine să se înceapă tratamentul din a 5-a zi a ciclului menstrual, timp de 19 zile. Se poate face mai multe luni la rând.
-Supozitoare de propolis se pun intra-rectal câte 1 pe zi, după defecaţie. Se începe tot din a 5-a zi de menstruaţie şi ţine tot 19 zile. În vagin se pot pune şi ovule de propolis.
-Se pun tărâţe calde pe o bucată de pânză şi se aplică pe locul dureros. Se poate face de mai multe ori pe zi.
-Iaurt- se pune pe un tampon de vată şi se introduce apoi tamponul în vagin. Cele care pot este bine să facă acest lucru o dată pe săptămână şi să ţină eventual tamponul peste noapte. Dacă produce usturimi sau jenă înseamnă că aveţi în plus candida sau o altă infecţie care se poate trata cu iaurt. Ideal ar fi să se ţină peste noapte o dată la 7 zile.
Tincturi- se pot folosi 1 linguriţă de tinctură pusă la 1 litru de apă fiartă şi apoi răcită la tempera-tura corpului. Se pune în irigator şi se fac spălături în fiecare seară. Se poate folosi tinctura de: afin, angelică, cimbru, coada şoricelului, echinacea, gălbenele, guarana, lucernă, păducel, rosto-pască, salvie, sunătoare, tătăneasă, traista ciobanului, trei fraţi pătaţi, urzică. Toate aceste tincturi se pot găsi la magazinele naturiste şi sunt produse de „Plantextract” Cluj-Napoca.
În toate cazurile se evită constipaţia.

Anexitele

ANEXITELE.

Sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. Se mai numesc şi salpingo- ovarite sau metroanexite, deoarece de cele mai multe ori inflamaţia se întinde la uter, trompe, ovare.
Leziunile predominante sunt la trompă (salpingă), ovarul fiind mai rar afectat. Leziunile de obicei sunt bilaterale, dar cu acutizare mai mare într-o parte. În formele acute prezintă dureri în abdomen şi regiunea şalelor, febră, secreţie vaginală abundentă sau în unele cazuri chiar cu pierderi de sânge. Intensitatea durerilor depinde de constituţie, etc şi de obicei este variabilă. Uneori dureri surde dar în puseuri de dureri acute în abdomen şi regiunea şalelor, uneori cu febră sau chiar cu pierderi de sânge de cantitate mică. În cele mai multe cazuri sunt dureri persistente în bazin, raporturi sexuale dureroase, tulburări menstruale, etc. Acestea în formele acute. În forma cronică acestea sunt diminuate.
În unele cazuri însă pot fi dureri vii la urinare, scaun sau chiar la cel mai mic efort.
Anexita acută: repaus la pat până la dispariţia febrei, durerilor şi disconfortului local. Suprimarea raporturilor sexuale.
Regim alimentar redus, hidric în cazul vărsăturilor (se dau în acest caz sucuri din legume şi fruc-te). Se va evita în toate cazurile constipaţia preferându-se un scaun moale.
Durerile se calmează punând pungă de gheaţă sau comprese cu tincturi din plante pe abdomen. De asemenea se mai pot folosi ovule cu propolis care este un bun anesteziant şi scapă de durere.
Dacă durerile sunt foarte vii se va face tratament numai la spitalele de specialitate.
Se pot folosi în aceste cazuri spălături vaginale cu:


afin, bătrâniş, brânca ursului, cătină, cerenţel, cimbru, coada şoricelului, gălbenele, ghimpe, iarbă neagră, in, jneapăn, levănţică, limba mielului, măceş, merişor de munte, nalbă, nap, năprasnic, osul iepurelui, pătrunjel, pin, pir, plămânărică, porumb, pufuliţă cu flori mici, roibă, schinduf, straşnic, sunătoare, toporaş, ţintaură, zămoşiţă, zmeur. Se vor face la temperatura corpului sau foarte apropiată spălături cu una sau mai multe din plantele de mai sus, dar se face ceaiul mai concentrat puţin decât scrie pe pachetul cu plante.
-Rădăcină de Cerenţel- se pun 2 linguriţe de pulbere de rădăcină în 250 ml apă rece. Se fierb apoi timp de 20 minute. Se strecoară. Se consumă intern câte 2 căni pe zi. Cura începe cu 7 zile înaintea menstruaţiei. Sunt utile mai ales atunci când aveţi menstruaţie abundentă.
-Gălbenele- flori- 2 linguriţe de flori se pun cu 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni de ceai pe zi. Se consumă înainte de mese. Cura începe cu 7 zile înaintea menstruaţiei. Se indică pentru efectul antibiotic destul de puternic pe care-l au.
Băi cu plante:
Se fierbe la 10 litri de apă un pumn de plante timp de 5 minute. Se vor pune următoarele plante medicinale: usturoi zdrobit, flori de păducel, flori şi tulpini de rostopască, flori de nalbă mare, frunze de mur, frunze de salvie. În cazurile mai grave se pune câte un pumn din fiecare din aceste plante. Se strecoară apoi în cada de baie unde se va sta timp de 20 minute. Se pot de asemenea face băi vaginale cu acest decoct adăugând 250 ml din decoctul de mai sus la 2 litri de apă. Instilaţiile în acest caz se fac cu irigatorul seara la culcare, timp de o săptămână în fiecare zi.
Se mai pot folosi de asemenea flori de fân o mână cel puţin la 2 litri de apă fierte 10 minute, apoi strecurate. Sunt şi acestea foarte eficiente.
În toate cazurile ovulele cu propolis (0,5 g la un ovul) sunt foarte indicate.
Se va feri de frig, de ridicat şi chiar de eforturi fizice de ori ce natură, până la vindecare.

Anevrismul arterial

ANEVRISMUL ARTERIAL.

Anevrismul este un punct slab in peretele unui vas de sange, cauzat de ingustarea vaselor sau a arterelor.
Cand peretele unui vas de sange slabeste pe o portiune, indiferent de motiv, zona respectiva se poate dilata si proemina in afara. "Umflatura" a fost denumita anevrism.
Anevrismul poate fi mortal. Daca nu e tratat, anevrismul se poate rupe, cauzand hemoragii interne de dimensiuni proportionale cu marimea lui.
Alte elemente vinovate sunt traumele, infectiile si problemele congenitale.
Anevrismul are loc in diferite vase ale corpului asa ca simptomele variaza. Dar oricand simtiti o durere constanta, interna, localizata adanc, consultati medicul dvs.

Se recomanda viaţă foarte cumpătată, se evită eforturile fizice. Se va face tratamentul de la ateroscleroză.
Dacă anevrismul bombează, pansament de protecţie compresiv. Se va face tratamentul şi medical sau în cazuri mai grave chiar chirurgical. Se indică viaţă liniştită psihic, eventual chiar ceaiuri sedative care ar putea să ajute foarte mult la liniştirea bolnavului.

Se vor consuma zilnic ceaiuri de urzică care sunt foarte eficiente. Se vor pune 2 linguriţe de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se consumă 2-3 căni pe zi. Este mai util dacă puteţi să faceţi suc de urzică cu storcătorul de fructe şi să consumaţi suc de urzică câte 20 ml de 3 ori pe zi, împreună cu alte sucuri de legume sau fructe, în cure de 20-30 zile.
Usturoi în alimentaţie se poate consuma cât mai mult dar minimum 3-4 căţei zilnic.
-Se mai poate consuma ceai de sulfină, unguraş, vâsc, păducel, etc. se pot consuma câte 3-4 căni de ceai pe zi, sau se poate lua tinctură din una sau mai multe dintre plantele de mai sus, câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi diluată în 100 ml apă.
În cazul în care aceste tratamente nu dau rezultate se va opta pentru tratamentul chirurgical.

Anemia pernicioasa

Anemie pernicioasă.

Anemia pernicioasă, numită şi anemia Biermer, este o afecţiune sangvină caracterizată prin tulburarea funcţiilor eritrocitelor (globulele roşii ale sângelui), determinate de absorbţia deficitară a vitaminei B12 din tubul digestiv. Cauza principală a anemiei pernicioase este secreţia inadecvată a factorului intrinsec de către mucoasa gastrică. Factorul intrinsec este o substanţă care contribuie la absorbţia vitaminei B12 din tubul digestiv. Secreţia lui este insuficientă în afecţiuni ale mucoasei gastrice (gastrita atrofică sau atrofia gastrică), în lipsa unui mediu acid în sucul gastric (hiposecreţie de acid clorhidric sau aclorhidrie), ori în rezecţiile chirurgicale ale stomacului.
Manifestările anemiei pernicioase sunt cele ale sindromului anemic, cu tegumente palide, puţin gălbui, aspre şi uscate, părul şi unghiile sunt friabile, apar arsuri pe limbă, tulburări gastro-intestinale (greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, constipaţie, digestie tulburată), scăderea în greutate, oboseală, dificultate la mers. În anemia pernicioasă apar şi manifestări nervoase: furnicături şi amorţeli ale unor părţi din corp (parestezii). La unele persoane pot să apară stare subfebrilă (37-37,5 grade Celsius), o pigmentare mai pronunţată a mâinilor sau o mărire a splinei (splenomegalie).
Tratamentul se face cu vitamina B12 prin injecţii deoarece pe gură este dificil de administrat. Deci se va aplica doar tratamentul instituit de medicul de specialitate. Aplicarea prea târziu a tratamentului este foarte periculoasă deoarece pot să apară foarte multe complicaţii greu de tratat.
Royal tonic- un preparat naturist care se va administra conform indicaţiilor producătorului.

Jul 27, 2009

Anemia feripriva

Anemie feriprivă.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: afine, cătină, cimbrişor, coada şoricelului, fasole, nuc, sfeclă roşie, spanac, ţintaură, urzică,
-Afine- se consumă în timpul sezonului câte 1 lingură de fructe înainte de fiecare din cele 3 mese principale. Se poate din fructe uscate să se pună 4 linguriţe la 1 litru de apă seara şi dimineaţa să se fiarbă timp de 5 minute. Se strecoară apoi şi se va bea câte 1 cană înainte de fiecare din cele 3 mese principale. Se mai poate consuma: gem, dulceaţă, afinată.
-Cătină- fructe uscate se pun 1 linguriţă la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
-Cimbrişor- 1 ramură se mărunţeşte apoi se pune la o cană de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, întotdeauna după mese.
-Coada şoricelului-1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 mi-nute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
-Nuc- frunze- se pune 1 linguriţă de frunze la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Este indicată mai ales la cei care au avut hemoragii mai mari. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este şi hemostatic.
-Sfecla roşie- se face sub formă de salată. Se rade apoi se pune pe ea puţin suc de lămâie şi se mănâncă la fiecare masă. Mai eficient este sucul de sfeclă roşie care se poate consuma câte 50 ml de 3 ori pe zi, în combinaţie cu alte sucuri de exemplu din morcov sau chiar din fructe. Aceasta ajută la formarea sângelui. Este bine să se consume acest suc după mese.
-Urzică (urtica dioica) 1 linguriţă de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este unul dintre ceaiurile cele mai efi-ciente la această formă de anemie. Conţine şi vitamine A,B, C, K. Este utilă în anemii şi chiar la leucemii
-Combinaţie: cătină albă, urzică, teci de fasole fără seminţe, ţintaură şi coada şoricelului. Tecile de fasole(1 linguriţă) se fierb timp de 10 minute apoi se pune celălalt amestec 1 lingură apoi se stinge focul şi se lasă timp de 15 minute, după care se strecoară. Se beau 3 căni de ceai pe zi cu 30 minute înainte de mesele principale.
Toate ceaiurile se pot îndulci după gust cu miere de mană care conţine de 4 ori mai mult fier ca celelalte soiuri de miere.
Alimente indicate: sfeclă roşie, spanac, ficat sau splină de vită sau viţel-grătar sau fiartă. Grâu încolţit, măduvă de oase de vită, carne, cereale încolţite, gălbenuş de ou, pătrunjel, măcriş, mor-covi, varză, ciuperci, fructe de sezon.
Hercules”- preparat naturist care se găseşte le magazinele naturiste- se consumă conform indicaţiilor producătorului.
Multifruct total 1”- se găseşte la toate magazinele naturiste şi se ia conform prospectului produ-cătorului.
Combinaţii de sucuri:
-50 ml sparanghel, 150 ml morcovi.
-100 ml morcovi, 100 ml spanac.
-180 ml varză, 20 ml suc pătrunhel.
-100 ml sfeclă, 100 ml spanac.
-100 ml sfeclă, 50 ml urzici, 50 ml pătrunjel
-50 ml sfeclă, 50 ml morcovi, 20 ml pătrunjel, 30 ml ţelină.
Băi cu mărar, mentă şi cimbru- o mână de plante mărunţite se pun la 2 litri de apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară apoi în cadă unde se stă timp de 20 minute.

Anemia

ANEMIA.

Toate formele de anemie se tratează identic. În primul rând se va depista care este cauza care a produs anemia şi se va îndepărta cauza după care se va administra un tratament naturist care poate rezolva această afecţiune.
Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: cais, cartof, cătină, cicoare, cimbrişor, cimbru, coacăz negru, coada calului, coada racului, creţişoară, lămâi, lemnul Domnului, lemn dulce, mazăre, măceş, măslin, mur, nuc, orz, ovăz, paltin, păpădie, pătrunjel, pătlăgeaua vânătă, pelin, portocala, prun, revent, roiniţă, rozmarin, schinduf, sfeclă roşie, sorbestrea, spanac, troscot, turtă, urzică, urzică mică, varză, viţa de vie, zmeur.
Se vor da sucuri de legume şi fructe cât mai multe obţinute atunci şi consumate foarte proaspete, înainte de a se oxida. Se va lua de asemenea polen de albine câte 20 g pe zi în 3 reprize. Se va avea grijă ca acesta să fie foarte bine mestecat în gură pentru că în caz că nu s-a mestecat se va elimina din organism prin fecale aşa cum s-a luat, pentru că organismul nu are cum să-l digere.
Se vor consuma de asemenea proteine animale care au acizi organici esenţiali foarte necesari organismului.
-Suc de orz verde- se spală planta tânără în mai multe ape, apoi se toacă mărunt şi se pune în centrifugă. Se consumă câte 50 ml dimineaţa amestecat cu suc de mere înainte cu 30 minute de a mânca şi seara cu 30 minute înainte de cină. Se mai poate folosi şi cu suc de morcov sau de fructe de pădure. În cazul unei afecţiuni mai grave se va folosi de 3 ori pe zi. Se pot face cure oricât de lungi pentru că cu cât se continuă cura mai multe zile cu atât va fi mai bine pentru organism.
-O cură cu ouă de prepeliţă poate să ajute la redresarea organismului.
-Ouă cu miere şi lapte zilnic.
-Mierea de mană. Este de culoare mai închisă, conţine de 4 ori mai mult fier, de 2 ori mai mult cupru şi de 14 ori mai mult mangan decât cea deschisă la culoare. Se pot consuma zilnic 100-150 g în cure de 20-30 zile.
-Lapte nefiert ci proaspăt muls în special de capră. Se poate consuma în orice cantitate.
-Ficat de diferite animale prăjit sau la cuptor. Se va consuma minimum 100 g pe zi, mai multe zile la rând. Se mai poate de asemenea folosi fiert.
Alimentaţia va fi pe lângă multe sucuri care dau suficiente vitamine şi oligoelemente şi suficientă cantitativ şi cu proteine suficiente. Se poate adăuga chiar grâu încolţit zilnic câte 100 g.
Tărâţe de grâu: se pune la fiecare cană de apă câte 2 linguri de tărâţe (ar fi bine să se pună în 2 litri de apă. Se pune seara şi dimineaţa se poate consuma această apă de pe tărâţe. Se poate consuma în cursul zilei până la 2 litri de asemenea apă. Se poate face cură timp de luni de zile cu beneficii foarte multe pentru organism, pentru că această apă conţine foarte multe vitamine şi o serie întreagă de minerale foarte utile organismului. Cine doreşte şi nu are contra indicaţii poate să adauge miere după gust.
Sunt doar câteva cele care le poate oferi pentru redresarea anemiei. Se mai notează şi


mişcarea în aer curat, sport, linişte interioară şi dacă se poate mulţumire sufletească.
-Rozmarin- 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se indică să se ia câte 3 căni până la rezolvarea problemei.
-Schinduf (Trigonela foenum graecum) este indicat să se folosească seminţele care au o vastă arie de activitate în foarte multe afecţiuni, astenii nervoase, afrodiziac, etc. Se pune 1 linguriţă de pulbere de seminţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea călduţ în cursul zilei. Se poate prepara un vin din 20 g de seminţe măcinate, puse într-un litru de vin roşu. Se lasă timp de 10 zile agitând des, apoi se strecoară şi se îndulceşte cu miere după gust. Se poate folosi şi acesta ca afrodiziac sau antiinflamator, la tulburări digestive sau anemie.
-Sfeclă roşie. Sucul de sfeclă roşie este foarte bogat în săruri minerale, fosfor, fier şi vitaminele B1,B2 şi C. Se bea zilnic 100 ml de suc proaspăt după micul dejun şi cină.
-Troscot- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Reţeta 1: 2 linguriţe de troscot, 3 linguriţe de coada calului, 3 linguriţe de rizomi de pir, 2 linguriţe de cimbrişor şi 2 linguriţe de rizomi de obligeană. Se mărunţesc toate acestea şi se ia apoi 2 linguriţe din amestec şi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se bea fracţionat în 3 reprize înaintea meselor principale. Ceaiul exercită o puternică acţiune remineralizantă, creşte secreţiile gastro-intestinale, mărind apetitul şi secreţia biliară, ameliorând digestia. Este foarte util mai ales pentru refacerea după o boală infecţioasă.

Reţeta 2. Se va consuma mult ficat de vită sau pui făcut la grătar. Se consumă cu multă salată verde pentru că este foarte eficientă în acest caz. O dată la 2 zile luaţi spanac sub diferite forme şi zilnic praf de urzici. Acestea se macină şi se iau câte 1 linguriţă de praf. Se ţine în gură şi apoi se înghite după câteva minute cu apă. Se face zilnic acest lucru până la redresare. Se mai poate consuma suc de sfeclă roşie cu morcov în diferite cantităţi ca să vă placă la gust mai puneţi şi puţin suc de lămâie sau miere. Înlocuiţi zahărul din alimentaţie cu miere.

Reţeta 3. se pune 500 g de nucă măcinată (miez) într-un litru de alcool de 40 grade. Se lasă la temperatura camerei şi se agită des. După cele 15 zile strecuraţi şi ceea ce obţineţi se pune cu 3 litri de vin de bună calitate. Se adaugă 500 g de miere. Se agită bine şi se mai lasă timp de 5 zile. Se toarnă apoi în sticle de capacitate mai mică. Se păstrează sticlele bine închise. Se ia câte 50 ml dimineaţa la trezire, până la terminarea preparatului.

Plante bogate în fier: angelică, cătină, creţişoară, iarba şarpelui pelin. Se pot face ceaiuri.
Legume: pătrunjel, salata verde, spanac, sparanghel, ştevia, urzici.
Dintre fructe: caise, căpşuni, coacăze negre, piersici, prune, smochine.
Dintre produsele stupului: Apilarnilul, lăptişorul de matcă, mierea de albine, păstura, Propolis.

Preparat pentru astenie, anemie, surmenaj. Se pune 500 g stafide cu 100 g coji verzi de nucă şi 100g de zahăr. Se acopere apoi cu alcool alimentar de 40 grade. Se ţine timp de 30 zile fără să se umble la el. Se strecoară. Se poate lua zilnic câte 25 ml.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Google translate

AdoraBijoux

AdoraBijoux
un blog in care veti gasi instructiuni pentru a face tot felul de lucruri si activitati de la cele mai utile la cele mai inutile, ;).

All posts of my blog

Blog Archive

Recent Comments

Followers

Noutati, Stiri

Loading...