Google translate

    readers online

Bolile aparatului digestiv

3. Bolile aparatului digestiv
3.1 - Stomatita
3.2 - Candidoza bucală
3.3 - Faringita
3.4 - Gastrita
3.5 - Constipaţia, diareea
3.6 - Colecistita
3.7 - Dischinezia biliară
3.8 - Colici abdominale

3.1. Stomatita
Este o inflamaţie a mucoasei bucale. Papilele gingivale se umflă şi deseori sângerează. Limba se acoperă cu un strat de culoare deschisă care apoi devine cafeniu. Alteori apar pe mucoasă pete albicioase. Evoluţia bolii este de lungă durată, iar primul pas este eliminarea factorilor iritanţi - tutun, alcool, alimente picante.

Fitoterapie
Infuzia de ceai de muşeţel - are efect dezinfectant la nivelul mucoasei şi, de obicei, înlătură senzaţia neplăcută a stomatitei. Se prepară o infuzie concentrată, din 4 linguriţe la o cană de apă şi se face gargară de 3-4 ori pe zi. Tot pentru gargară se foloseşte decoctul de coada racului şi de cerenţel.

Apiterapie
Pentru stomatitele ulceroase se face tamponaj local cu soluţie alcoolică de 5 la sută propolis, înainte cu o oră de mese.

3.2. Candidoza bucală
Este infecţia cu o ciupercă numită candida. Se localizează în zona mucoaselor. În gură se formează plăci albe de diferite dimensiuni, constituite din filamentele ciupercii, acoperind o zonă roşie, presărată cu eroziuni şi plesnituri. În colţurile gurii se poate forma o plesnitură adâncă, dureroasă (numită zăbăluţă). Leziunile sunt rezistente la tratament şi recidivează frecvent. Tratamentul se face prin badijonări cu soluţii antiseptice.

Fitoterapie
Ca şi în cazul stomatitei, gargara cu muşeţel are efect calmant şi cicatrizant.Mai eficientă este cura de afine proaspete. Se consumă câte o jumătate de cană de afine, timp de o săptămână, apoi se face pauză două săptămâni şi se poate repeta. În timul iernii se poate face o infuzie din trei linguri de afine uscate peste care se toarnă 200 g de apă fierbinte. Lichidul se bea după mesele principale, cu sorbituri mici, timp de o săptămână.Candidoza bucală se tratează cu gargară din soluţie de bicarbonat de sodiu, 1 lingură de praf la 1 l de apă.

Remedii rapide:
Dieta de 3 zile - se ţine o cură cu sucuri de fructe şi zarzavat, boabe de ienupăr şi ceai din plante: 10 g salvie, 10 g drăgaică, 10 g coada şoricelului, 10 g gălbenele, 10 g coada calului, 10 g sunătoare, 30 g tătăneasă, 20 g trifoi roşu. Se face o infuzie din care se beau 2 căni pe zi. În acelaşi timp se face gargară cu tinctură de gălbenele, propolis, pătlagină, aloe, 10 g de tinctură la 100 ml de apă călduţă.

3.3. Faringita
Este inflamaţia mucoasei faringiene, inclusiv a amigdalelor. Boala se mai numeşte şi angină şi este o infecţie cu streptococi sau stafilococi. Debutează cu durere la înghiţit, senzaţii de înţepături şi căldură în faringe, uscăciunea gurii. De multe ori bolnavul prezintă o tuse seacă, obositoare.

Fitoterapie
Infuzia de muşeţel - din două linguriţe de plantă la o cană cu apă, îndulcită cu miere de tei sau flori de câmp este considerată un dezinfectant eficient al mucoasei farnigiene.
Ceaiul de şovârv - 2-3 căni pe zi, preparat dintr-o linguriţă de plantă la cană este, şi el, util. Infuziile de muşeţel şi şovârv pot fi folosite pentru gargară.

Apiterapie
Mierea de albine cristalizată este indicată pentru că se dizolvă mai greu şi îşi prelungeşte, astfel, efectul calmant şi anti­microbian. Se ia câte o linguriţă de miere de trei ori pe zi şi se ţine în gură până se dizolvă complet. Nu se mai mănâncă nimic timp de o oră după aceea.3.4. GastritaSe manifestă prin dureri în regiunea epigastrică, accentuate după mese copioase sau după consumarea excitanţilor (cafea, alcool, substanţe acre, mâncăruri grele). Deseori apar balonări, eructaţii, regurgitări, vărsături, greaţă. Este recomandată o alimentaţie strictă, cu eliminarea mâncărurilor grase, a prăjelilor, crudităţilor şi condimentelor. Un regim dietetic echilibrat, servirea meselor la ore regulate şi în linişte pot asigura succesul tratamentului naturist. Tratamentul dietetic al gastritei constă, în primul rând, într-o alimentaţie uşoară (supe de zarzavat, brânză de vaci, pâine albă veche, mere coapte). Bolnavul trebuie să mănânce încet, iar, în cazul durerilor, după masă, va sta culcat cu o compresă călduţă pe abdomen, timp de 15 minute.

Fitoterapie
Principiile active ale pelinului îl fac eficient în mai multe afecţiuni, printre care şi în gastritele de aciditate scăzută. Se pune o linguriţă de plantă într-o cană de apă fiartă. Lichidul trebuie să se bea între mese, neîndulcit, cu toate că este foarte amar.
Infuzia de gălbenele - din două linguriţe cu flori de gălbenele la o cană cu apă se prepară o infuzie care se bea pe parcursul unei zile, înainte de mese. Infuzia de gălbenele are efect cicatrizant şi calmant, vindecă ulceraţiile produse pe mucoase şi distruge anumiţi microbi.
Ceaiul gastric - reprezintă o combinaţie pe care o puteţi face chiar acasă. Are proprietăţi antiseptice, uşor astringente, cicatrizante şi de calmare a durerilor, iar prin acţiunea valerianei, mentei şi păpădiei se calmează spasmele ce provoacă durerile violente specifice crizelor de gastrită. Există două formule de ceai gastric pe care le puteţi alterna.
Formula 1: flori de coada şoricelului, flori de gălbenele, flori de muşeţel, rădăcină de valeriană, izmă-bună, păpădie.
Formula 2: flori de gălbenele, sunătoare, coada-calului, troscot, ţintaură, anason, coriandru.

Apiterapie
Mierea de albine, în special cea polifloră, de fâneaţă, are acţiune de normalizare a activităţilor secretorie şi motorie a stomacului. Se poate consuma ca atare, cu 30 de minute înainte de mesele principale, câte 50 g. Cura este de lungă durată, 2-3 luni, iar la nevoie se poate relua. Tratamentul se completează cu tinctură de propolis 20 la sută, din care se iau câte 20 g, pe stomacul gol, în 100 ml lapte cald. Cura durează până la ameliorarea şi chiar vindecarea bolii.

Aromoterapie
Uleiul volatil de busuioc - este antispastic, antiinflamator, analgezic, mucolitic, antiinfecţios, tonic general, fiind indicat în gastrite, ulcer gastro-duodenal, colite spastice, enterocolite infecţi­oase. Se administrează intern câte 2-4 picături de 3 ori pe zi în miere cu apă, ceai sau pe un cub de zahăr. Durata tratamentului va fi de cel mult trei săptămâni.

Tehnici orientale pentru afecţiunile stomacului
Se menţine palma stângă în dreptul stomacului, la o distanţă de 10-20 centimetri, iar palma dreapta se va ţine în dreptul ficatului, la o distanţă de 30-40 centimetri faţă de corp. Se practică această tehnică de două-trei ori pe zi, timp de 3-4 minute, în nici un caz mai mult de 5 minute.
O altă metodă este direcţionarea palmei în partea inferioară a stomacului, cu centrul palmei îndreptat oblic în sus, spre stomac, distanţa dintre palmă şi corp fiind de aproximativ 10 centimetri. Cealaltă palmă se va ţine un pic mai sus de nivelul stomacului, la o distanţă de aproximativ 30 de centimetri. Timpul de menţinere a palmelor este de 3 minute.

3.5.1 Constipaţia
Este o tulburare funcţională, provocată fie de scăderea elasticităţii musculaturii intestinale, fie de contractura acestei musculaturi. Bolnavul suferă de o evacuare insuficientă şi întârziată a conţinutului intestinal. Respectarea orelor de masă, evitarea se­dentarismului, practicarea exerciţiilor de gimnastică sunt eficiente în tonificarea musculaturii intestinale. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată.

Dieta
Reţete naturiste.
a.Se îmbibă 2 linguri de fulgi de ovăz în 2 linguri de apă sau lapte, timp de 12 ore (de dimineaţa până seara). Seara se amestecă cu 2 linguriţe de miere, 2 mere rase, miezul măcinat a 2 nuci, 1 lingură de smântână proaspătă. Se formează o pastă consistentă, care poate fi consumată ca atare sau pe o felie de pâine neagră.
b. Salata de crudităţi - se compune din 1-2 linguri din 4-5 feluri de legume crude, rase sau tăiate în felii subţiri (morcovi, varză, gulii, ridichi, ardei, salată verde, roşii). Se adaugă puţin ulei, oţet, sare, zahăr. Se consumă cu o oră înaintea meselor.
c. Fructe cu acţiune împotriva constipaţiei: caise, cireşe, coacăze, mere, piersici, prune, pere, struguri, portocale.
d. Legume anticonstipante: castravete, ceapă, dovlecei, fasole verde, lobodă, mazăre, roşii, praz, spanac, ştevie.

Fitoterapie
Coaja de cruşin - are cea mai puternică acţiune laxativă. Se foloseşte coaja veche, de cel puţin un an, ca decoct, cu o linguriţă de coajă la o cană cu apă clocotită. Se lasă timp de 20 de minute, apoi se fierbe, timp de o jumătate de oră. Se bea îndulcit cu miere.Seminţele de in - au acţiune mecanică rezolvând constipaţiile rebele. Se face o pastă din două linguriţe de seminţe, puţin zdrobite, şi câteva linguri de apă călduţă. Se consumă după amiaza sau seara, înainte de culcare.Seminţele de muştar - se consumă ca atare sau înmuiate în puţină apă, timp de o săptămână, mărind progresiv cantitatea, de la o jumătate de linguriţă la o lingură. Nu se consumă mai mult de o săptămână.
Ceaiul laxativ - coajă de cruşin, frunze de roiniţă, rădăcină de lemn dulce, volbură. Se bea seara, la culcare, câte un ceai îndulcit cu miere. În cazul constipaţiilor rebele puteţi repeta doza dimineaţa, pe stomacul gol.

Apiterapie
Mierea de albine are acţiune laxativă, de aceea toate ceaiurile se consumă îndulcite cu miere. Se poate consuma miere şi cu apă călduţă, două linguriţe la 150 ml de apă.Polenul este eficient în constipaţiile cronice. Se dizolvă câte 20 g în apă îndulcită cu miere şi se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, tip de o lună. Cura poate fi repetată de patru ori pe an.

Masaj
Se practică masajul abdominal, în poziţie culcat, timp de 15 minute, câte 2 şedinţe pe zi. Se face cu mâna dreaptă, de la dreapta la stânga abdomenului sau circular, în jurul ombilicului.Masajul combinat cu aromoterapie relaxează, stimulează, calmează durerea, reechilibrează metabolismul.Se pot folosi uleiuri volatile amestecate cu o bază uleioasă, întinse pe pielea abdomenului, prin mişcări uşoare.

3.5.2 Diareea
Dereglare intestinală manifestată printr-un număr mare de scaune lichide. Apare în urma unei tulburări care priveşte motilitatea, absorbţia sau secreţia intestinului sau unei inflamaţii a mucoasei intestinale, provocată de diferite micoorganisme sau de toxinele lor. Profilaxia diareelor constă într-un regim alimentar echilibrat care să cuprindă o hrană completă, bine pregătită, servită la ore de masă regulate. Poate avea complicaţii la sugar şi copilul mic, datorită deshidratării rapide care se produce atunci când enterita este însoţită şi de vărsături. De aceea o dietă hidrică este esenţială în aceste cazuri.

Dieta.
Supă de morcovi cu orez - rezolvă în 12 ore diareele acute. Se pun la fiert 3-4 morcovi tăiaţi rondele în 2 litri de apă. Când morcovul este aproape fiert se adaugă o ceşcuţă de orez bine spălat şi se mai fierbe încă 20 de minute. Se sărează uşor şi se consumă de 2-3 ori pe zi, atunci când apare senzaţia de foame.b. Budincă de orez - se fierbe o ceaşcă de orez în apă. Când este bine fiert, se scurge şi se amestecă cu 3-4 linguri de brânză de vaci şi cu 2 mere coapte, bine zdrobite. Nu se îndulceşte deloc şi se consumă imediat.
Alimente permise: banane, mere coapte sau rase, brânză de vacă, iaurturi, budinci, piureuri de morcovi cu cartofi, supe de legume, carne slabă, fiartă sau la grătar, paste, ou fiert, caşcaval, biscuiţi.

Fitoterapie
Ceai de mentă concentrat - infuzie cu 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită. Se consumă câte 2-3 căni, neîndulcit, pe parcursul unei zile întregi.
Decoct de fructe de afine - se prepară fie decoct, dintr-o linguriţă de fructe puţin zdrobite la o cană, fie soluţie macerată la rece, timp de 7-8 ore.
Frunze de fragi, mure şi zmeură - se face o infuzie din două linguriţe de frunze uscate sau proaspete la o cană cu apă. Are un gust aromat, plăcut şi efect garantat.
Infuzie de frunze de nuc - se beau două căni pe zi dintr-o infuzie făcută din 2 linguriţe de plantă la o cană.
Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepară şi dulceaţa) - este plăcută la gust şi se foloseşte în diareele rebele şi cele cronice. Se pun 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită şi se pot bea trei căni pe zi.
Formula de ceai antidiareic: coajă de stejar, frunze de nuc, rădăcină de cerenţel, coada-racului, răchitan, turiţă-mare, cimbrişor de câmp, izmă-bună. Turiţa-mare, răchitanul, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar şi rădăcina de cerenţel au un puternic efect antidiareic, iar izma-bună şi cimbrişorul calmează durerile şi au acţiune antiseptică. Se beau 2-3 căni pe zi, de preferinţă neîndulcite.

Presopunctura
Se masează degetul arătător până la baza degetului mare, timp de cinci minute pe şedinţă, în sensul învârtirii acelor de ceasornic.

Aromoterapie
Se pulverizează în cameră ulei de mentă, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara.

Masaj
Pentru spasme se masează uşor, cu uleiuri aromatice (de lămâie sau portocală), abdomenul dureros. Încălziţi uşor mâinile înainte de procedură.

Remedii rapide:
Usturoiul, consumat ca atare, are efect antimicrobian la nivelul mucoasei digestive. Îl puteţi combina, dacă nu reuşiţi să-l mâncaţi crud, cu o linguriţă de miere.

3.6. Colecistita
Este inflamaţia veziculei biliare şi se manifestă prin dureri vii în regiunea ficatului care răspund până în spata umărului drept şi sunt însoţite de semnele unei infecţii - febră şi frisoane. Dacă inflamaţia a cuprins şi căile biliare, apare icterul. Uneori apar crize acute, dureroase, puternice, după consumarea anumitor alimente: grăsimi, sosuri, ouă, mezeluri, tocături, maioneze.

Fitoterapie
Se vor consuma ceaiurile amare, datorită capacităţii lor de a mări secreţia bilei.
Ceai de anghinare - preparat din patru linguriţe de plantă la 500 ml de apă clocotittă. Are acţiune antimicrobiană şi coleretică. Se poate bea îndulcit cu miere, în cure de o lună de zile, înaintea meselor principale.
Decoctul de cicoare - are efect depurativ şi colagog. Decoctul se face din 2 linguriţe de plantă mărunţită la o cană cu apă rece. Se lasă 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea înaintea meselor principale.
Ceaiul de gălbenele - are acţiune antiinflamatoare. Se bea o infuzie preparată din două linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea fracţionat, pe parcursul unei zile întregi, cu înghiţituri mici.

Masaj
Se face masaj cu ulei de mentă pe abdomenul superior, în sensul acelor de ceasornic, timp de cinci minute, câte trei şedinţe pe zi sau în timpul crizelor acute.

Presopunctură
Se masează talpa, insistând pe punctul aflat sub degetul mic, în sensul acelor de ceasornic, timp de 10 minute pe zi.

Alte remedii:
Apele minerale drenează vezica biliară provocând refluxul biliar, de evacuare. Se consumă un pahar cu apă, încălzită uşor, cu 30 de minute înaintea meselor. Apoi bolnavul va sta 15 minute culcat în pat, pe partea dreaptă.

3.7. Dischinezia biliară
Este o tulburare în evacuarea bilei. Boala se întâlneşte mai des la femei, în jurul vârstei de 40 de ani, şi poate apărea fie datorită obiceiurilor alimentare greşite, fie datorită unor tulburări ale organelor învecinate (boli ginecologice, colite, gastrite). Bolnavii se plâng de o greutate în regiunea ficatului, o stare de indispoziţie generală, dureri de cap, balonări, greaţă, gust amar.

Fitoterapie
Decoctul de cicoare - are efect depurativ, laxativ şi coleretic. Stimulează funcţiile ficatului. Decoctul se face din 2 linguriţe de plantă mărunţită la o cană cu apă rece. Se lasă 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea înaintea meselor principale.
Infuzia de gălbenele - are efect sedativ local, antiinflamator, coleretic, colagog. Se prepară o infuzie din două linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită din care se bea, cu înghiţituri mici, pe parcursul unei zile.
Infuzia de ţintaură - măreşte activitatea vezicii biliare. Se bea câte o jumătate de cană înaintea meselor principale.
Ceaiul de levănţică - are acţiune antispasmodică, calmantă, antiseptică. Se beau două căni de ceai pe zi, dintr-o infuzie de 2 linguriţe la o cană cu apă fierbinte.
Infuzia de rostopască - are efect antiseptic şi sedatic local. Se pot bea două căni pe zi, dintr-o infuzie de o linguriţă la o cană cu apă.

Masaj
Se masează cu mişcări uşoare zona dureroasă, apoi se aplică un prosop umed şi călduţ. În timpul crizelor este necesar repausul total la pat.

3.8. Colici abdominale
Sunt dureri acute ale regiunii abdominale, cauzate fie de toxiinfecţii alimentare, fie de paraziţi intestinali. Crizele apar brusc, se manifetă violent, iar bolnavul pare să nu prezinte alte semne decât durerea insuportabilă de "burtă". Dacă scaunele sunt normale şi nu se adaugă vărsături, se va încerca doar calmarea bolnavului şi administrarea unor plante cu efect calmant. Este importantă menţinerea unui regim de viaţă echilibrat, evitarea tensiunilor nervoase, mai ales în momentele serii şi în timpul mesei. Persoanele nervoase pot urma cromoterapia sau terapia prin muzică.

Fitoterapie
Infuzie combinată de flori de tei, muşeţel şi frunze de mentă, uşor îndulcită cu miere sau zahăr. Se bea călduţă, cu înghiţituri mici.
Formula de ceai împotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada şoricelului, flori de muşeţel, frunze de roiniţă, fenicul, izmă-bună, cimbru de cultură. Plantele care intră în compoziţia acestui amestec au acţiune antiseptică, calmantă şi antivomitivă. Astfel, muşeţelul şi coada şoricelului, datorită uleiurilor volatile bogate în aluzen, au o acţiune puternic antiseptică, calmând spasmele musculaturii stomacului. Roiniţa, menta şi capsulele de mac opresc contracţiile ce provoacă durerile, suprimă greţurile şi stimulează funcţiile digestive. Fructele de fenicul ajută la eliminarea gazelor, iar cimbrul şi celelalte plante uleio-eterice au proprietăţi antiseptice şi stimulative.Pentru calmarea colicilor ceaiul se bea călduţ, pe parcursul crizei, cu înghiţituri mici.

Masaj
Se apasă uşor cu mâna abdomenul, începând din partea dreaptă şi de jos a abdomenului şi înaintând sub forma unui arc în sus, spre stânga şi în jos (spre ficat, sub coaste, unghiul superior stâng din zona splinei, în jos pe flancul stâng al abdomenului), în direcţia acelor de ceasornic. În acest fel bulele de aer se îndepărtează, spasmele intestinale cedează, conţinutul intestinal îşi schimbă poziţia şi poate progresa spre colon.
După masaj se poate aplica pe zona abdominală un prosop înmuiat în apă caldă sau a unui prosop cald stropit din abundenţă cu spirt medicinal.

Meloterapia
Aşezaţi-vă pe un fotoliu confortabil sau pe pat, sprijinit la 45 de grade. Relaxaţi musculatura abdomenului şi a membrelor. Închideţi ochii şi ascultaţi o muzică de relaxare, timp de 20-30 de minute.

Alte remedii:
Pentru calmarea spasmelor digestive adăugaţi, peste trei vârfuri de cuţit de pulbere de scorţişoară, un pahar de apă fierbinte. Lăsaţi puţin la infuzat, apoi consumaţi băutura cu înghiţituri mici. Acţiunea scorţişoarei este promptă.

No comments:

Popular Posts

Followers

Subscribe Now