Google translate

    readers online

Diabetul


Diabetul este o afecţiune caracterizata prin prezenta zaharului in urina, din cauza proastei funcţionari a unor celule pancreatice.
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si se caracterizează prin valori crescute ale glicemiei (glucoza in sânge), de peste 100 mg/l.
Boala afectează toate categoriile de vârsta si se poate clasifica astfel:
a) tipul 1 sau insulino-dependent, mai frecvent la copii si tineri;
b) tipul 2 sau noninsulino-dependent, interesează persoanele mature, de peste 40 de ani.
Apare datorita mai multor cauze:
* afecţiuni pancreatice care duc la scăderea sintezei de insulina (in special pancreatita cronica întâlnita la alcoolici);
* alte boli endocrine;
* administrarea de hormoni steroizi;
* alte medicamente ce produc hiperglicemie (cel mai cunoscut fiind Prednisonul);
* o predispoziţie genetica, demonstrata de numărul mare de cazuri in anumite familii;
* produs de stres, condiţia stresanta referindu-se la anumite situaţii deosebite ca: arsurile grave, infarctul miocardic acut, alte boli ameninţătoare de viata in cursul cărora se descărca o cantitate mare de hormoni care cresc glicemia.
Funcţia pancreatica poate fi stimulata prin duşuri calde prelungite de 2-3 ori pe zi. Este o stare cronica in care corpul nu poate asimila o parte a hranei absorbite, in special zaharurile si făinoasele. Insulina este o substanţa toxica cu efecte nocive asupra vaselor sanguine. Intrebuintarea ei îndelungata este răspunzătoare pentru diferite tipuri de boli arteriale. 0 observare atenta demonstrează ca organismul uman poate suporta aceasta injectare de otrava cel mult 25 de ani, după care arterele se degradează si se apropie sfârşitul. in cazul diabeticilor exista un fundal toxic, iar glanda tiroida este in general prea stimulata.
Insulina(hormon pancreatic responsabil de menţinerea in limite normale a glicemiei) frânează activitatea tiroidei. Eficienta tiroidei fiind mai mica, iar acţiunea toxica mai puternica, arterele sunt afectate mai tare. Cea mai buna dieta pentru diabetic, este un regim de legume nefaimoase si supe de legume. Scopul este acela de a ajuta pancreasul epuizat, ai cărui principal element este un compus de potasiu. Legumele bogate in potasiu sunt in mod special recomandate.

CLASIFICARE:

a) Diabetul juvenil: poate începe oricând după vârsta de 7-8 ani si înainte de 20 de ani.
Demarajul este brusc si poate varia in intensitate, fiind greu de controlat, datorita fluctuaţiilor zilnice a cerinţelor metabolismului corpului in timpul perioadei de creştere.

b) Diabetul adultului: se manifesta in orice moment inainte de 65-70 de ani. Poate demara lent,cu mult timp înaintea apariţiei primelor simptome, apoi se declanşează brusc datorita unor evenimente ca: tensiunea arteriala, gripa, pneumonia.

c) Diabetul tardiv: se manifesta la persoane care au depăşit 60 de ani. In general este moderat si uşor de controlat. Deseori este depistat din intamplare.DiabetuI zaharat poate debuta acut direct prin coma diabetica sau, mai frecvent, prin simptome legate de hiperglicemie. Bolnavul mananca, bea si urinează mai mult decât de obicei.
Diagnosticul este unul de laborator si se bazează pe dozarea glucozei in sânge dimineaţa pe nemâncate. De multe ori este o descoperire intamplatoare in cadrul unui examen de rutina, persoana respectiva putând sa nu aibă nici o manifestare a bolii.


Diabetul este tratat in general prin doi factori: prin medicamente si prin regim alimentar. In lipsa unui tratament adecvat diabeticul poate avea complicaţii cu adevărat redutabile. In timp, diabetul produce leziuni la nivelul aparatului cardio-vascular: cardiopatie ischemica severa mergând pana la infarct miocardic, ateroscleroza responsabila de probleme circulatorii la nivelul picioarelor, cu dureri si mers greoi, precum si de impotenta sexuala la barbari.
Ochiul este un alt organ important afectat sever in diabet, putându-se ajunge la retinita diabetica.
Rinichiul diabeticului dezvolta o afecţiune grava, care poate duce la insuficienta renala. Foarte frecventa este neuropatia diabetica, afectarea nervilor fiind responsabila de dureri, amorţeli,intepaturi la nivelul membrelor superioare si inferioare, tulburări ale tractului gastro-intestinal(dificultati la înghiţit, constipaţie, diaree) sau ale tractului urinar cu urinare dificila. PacientuI diabetic are o sensibilitate crescuta la infecţii, răspunzând mai greu tratamentului. Plăgile si rănile rezultate in urma unor accidente se vindeca mai greu. Complicaţia acuta a diabetului zaharat o reprezintă coma diabetica hiperglicemianta, care apare când nivelul sanguin al glucozei este foarte ridicat. Exista si coma hipoglicemica, întâlnita in cursul tratamentului cu insulina, atunci când doza acesteia este prea mare si glicemia scade foarte mult.
Indiferent de medicaţie, organismul trebuie adus la o greutate normala. Mulţi diabetici pierd din greutate, dar sunt si bolnavi obezi.

Regimul diabeticului nu înseamnă cântărirea mâncării, ci impartirea celor trei mese principale in sase, având aceeaşi cantitate de mâncare ca pentru cele trei. Cu alte cuvinte se mananca puţin si des, astfel ca organismul sa poată digera mâncarea.
La persoanele obeze, reducerea greutăţii nu înseamnă reducerea cantităţii de mâncare, ci creşterea metabolismului, care la aceştia este lent.
De asemenea trebuie acţionat spre scăderea poftei de mâncare. Mâncarea se va consuma încet, savurând fiecare bucăţica, nu se va consuma multa mâncare, ci doar cate puţin, de mai multe ori pe zi, se va evita consumul de came, grăsimi, dulciuri, sare, condimente, alcool. Se recomanda o alimentaţie lacto-vegetariana, bogata in vitamine si săruri minerale. Se bea o lingura de ulei de măsline sau de scaieţi pentru a mobiliza glicogenul, sau un pahar cu apa, înainte de mese. Când apare senzaţia de foame, se consuma un fruct, o felie de pâine prăjita, un morcov, o roşie sau câteva felii de castravete.

La cumpărături este bine sa se plece cu stomacul plin, altfel exista tentaţia de a cumpăra mult si de a consuma din fiecare produs.
Este bine ca bolnavul sa practice sporturi, activitati recreative, de societate, care sa-i ofere satisfacţie, sa evite stresul sau problemele care l-au angrenat psihic negativ.
Se vor face bai progresive la picioare, duşuri reci, duşuri cu jet de apa pe tot corpul, frecţii,spălări cu oţet de mere.


CELE 5 REGULI CARE TREBUIESC RESPECTATE:

1. Reducerea poftei de mâncare este necesara pentru a putea controla nu atât cantitatea cat mai ales calitatea alimentelor ingerate. Pentru aceasta procedaţi astfel:
- înaintea meselor cu 1 ora mâncaţi un mar sau un ou fiert tare, sau 50 -100 gr. de came fiarta,iar când urmează sa mâncaţi nu va mai este aşa foame, iar ce mâncaţi se digera repede.
- Cu 1 ora inainte de masa mâncaţi 30 - 40 gr. de slănina cruda.
- Se pot consuma 4-5 arahide, câteva linguri de iaurt, 4-5 bucatele de morcov crud, 2-3 bucatele de brânza de Olanda.

2. Mâncaţi pe saturate, nu tineti post ca sa slabiti, umpleţi stomacul ca sa aibă suficient de lucru. Daţi-i alimente pe care Ie poate prelucra in mod normal, in ordinea in care poate sa le primească, lăsându-i timp sa Ie prelucreze.
3. începeţi masa întotdeauna cu putina salata verde, rupta in fasii, mestecata bine cu putina pâine.
4. Nu mâncaţi carne de porc, mezeluri, conserve, făinoase , dulciuri.
5. Puteţi manca ficat la grătar, derivate din lapte (iaurt, smântâna, brânza de vaci proaspăta,faina de soia, faina de mălai, ulei din sâmburi de struguri, legume, varza, ţelina, ceapa cruda,sparanghel, anghinare, dovleac, mărar, dovlecei necuratati, spanac, morcov, păpădie, sfecla roşie. Se poate manca pâine neagra, prăjita, cartofi, peste, oua (doar albuşul bătut).

INSULINA

Astăzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulina: insulina izofona (MPH),insulina lenta si cea obişnuita. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie in aceeaşi seringa.Totusi este indicata folosirea separata a seringilor pentru fiecare tip de insulina. Daca se foloseşte insulina izofona (semilenta), aceasta acţionează la începutul după-amiezii, daca injecţia este făcuta dimineaţa. Aceasta înseamnă ca masa principala va fi la prânz, pentru a conferi maximum de energie organismului in momentul in care si acţiunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obişnuita are efectul la 2 ore după injectare. In acest caz o gustare înainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de insulina.

Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit si monitorizat de către medicul diabetolog.
Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sănătatea diabeticului, de tonusul lui muscular. Se considera ca celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile si pot înmagazina propria lor energie sub o forma direct utilizata, mult mai uşor, atunci când organismul este pe cale de a se îmbolnăvi de diabet, decât atunci când boala este extinsa in corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uşor peste efectele bolii decât cel care nu este "in forma".

No comments:

Popular Posts

Followers

Subscribe Now